Bodiu: "Reforma serviciului public este imposibilă fără schimbarea mentalităţilor"

Este un proces amplu, marcat - aşa cum se întîmplă cu toate reformele, de altfel - de perioade mai intense sau mai lente, dar al cărui scop final este transformarea calitativă a întregii administraţii publice a ţării, astfel încît statul Republica Moldova să fie pe deplin în serviciul cetăţenilor săi. Ce anume s-a reuşit în acest răstimp şi ce mai rămîne de făcut pentru a atinge acest deziderat?

Întrebare: Dle Victor Bodiu, de ce a fost necesară Reforma administraţiei publice şi, în speţă, a serviciului public din ţara noastră?

Răspuns: Administraţia publică este cartea de vizită a unui stat şi ea nu poate fi eficientă, dacă nu se axează pe principiile fundamentale universale ale serviciului public - Legalitate, Profesionalism, Transparenţă, Imparţialitate, Independenţă, Responsabilitate, Stabilitate, Loialitate. Doar întrunind aceste criterii sistemul administrativ va juca acel rol-cheie necesar în realizarea scopurilor agreate la nivel local, naţional şi global, şi va răspunde necesităţilor consolidării manageriale şi administrative ale sectorului public. Pentru a atinge acest deziderat, Guvernul Republicii Moldova a iniţiat Reforma administraţiei publice, a cărei finalitate este dezvoltarea componentelor administrative ale statului, astfel încît acestea să conducă la stabilirea unor mecanisme şi condiţii prin care în prim-plan să fie puse interesele şi drepturile cetăţenilor, iar, în consecinţă, să se îmbunătăţească serviciile oferite şi calitatea vieţii oamenilor. Aşadar, scopul Reformei este instituirea unui sistem modern, inovativ şi eficient al administraţiei publice de toate nivelurile, în conformitate cu principiile de bună guvernare din statele Uniunii Europene, răspunzînd totodată şi obiectivului de integrare europeană al ţării noastre.

Î.: Cum de facto s-a desfăşurat şi se desfăşoară reforma serviciului public naţional?

R.: Din start, pentru a fi siguri că activăm într-un cadru legal, Guvernul Republicii Moldova a stabilit acţiuni concrete în mai multe acte normative adoptate. Este vorba atît de Programul de activitate al Guvernului, cît şi de alte documente strategice. În fiecare dintre acestea, componenta care se referă la "Managementul resurselor umane în autorităţile publice" este de o importanţă majoră, graţie faptului că vine să contribuie la asigurarea unei performanţe instituţionale optime prin aplicarea procedurilor moderne de gestionare a resurselor umane în serviciul public. Apoi, ca urmare a adoptării şi implementări mai multor legi - între care Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public; Clasificatorul unic al funcţiilor publice; Sistemul de salarizare a funcţionarilor publici - au fost puse bazele reglementării activităţii funcţionarului public. Rezultatele, precum e şi firesc, nu au venit peste noapte. În schimb, atunci cînd s-au produs, acestea au fost consistente şi au trasat o nouă cale de a gîndi serviciul public - o cale axată pe aplicarea unor metode moderne de management public, pe o nouă "filozofie" ce îşi propune introducerea unor raporturi şi principii noi, mult mai flexibile, de angajare în serviciul public, de motivare şi de salarizare. Sînt priorităţi a căror menire a fost consolidarea sistemului de management al resurselor umane şi mă bucur că acestea, depăşind faza de intenţie, devin deja realitate.

Î.: Care sînt aceste principii noi şi prin ce se manifestă ele?

R.: Este vorba de dezvoltarea unui serviciu public în bază de merit, imparţial, transparent, eficient în folosul societăţii şi al statului; de îmbunătăţirea sistemului de motivare în serviciul public prin implementarea noului sistem de salarizare a funcţionarilor publici; de elaborarea şi implementarea Sistemului informaţional automatizat (SIA) "Registrul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici"; de implementarea sistemului de evaluare a performanţelor individuale şi colective ale funcţionarilor publici. Toate acestea au făcut ca eforturile noastre în crearea unui serviciu public modern, atractiv, performant şi eficient - care să aducă schimbări pozitive în societate, apropiindu-ne de standardele unui serviciu public european - să dea roade. Dovadă şi ultimul Memoriu, din iulie 2012, al Misiunii Băncii Mondiale, care administrează Fondul Fiduciar Multi-Donator (format, în prezent, din mijloacele financiare oferite de către guvernele Olandei şi Suediei), cu al cărui susţinere consistentă este implementată, timp de aproape şapte ani, Reforma.

Î.: Într-o retrospectivă fugară a celor mai importante rezultatele obţinute în anii 2011-2012 în domeniul reformării serviciului public, la ce momente v-aţi opri?

R.: Sînt cîteva şi o să le iau pe rînd. Este vorba, înainte de toate, de optimizarea sistemului instituţional. Scopul primordial al acestui proces a fost stabilirea unei delimitări distincte dintre funcţiile de elaborare şi coordonare a politicilor, care revin ministerelor, şi funcţiile de implementare a programelor guvernamentale, care sînt atribuţia autorităţilor subordonate ale administraţiei publice centrale de specialitate. Respectiv, au fost modificate regulamentele a 34 de autorităţi publice centrale - regulamente care astăzi conţin funcţii clar definite, structuri organizaţionale optimizate şi structura revizuită a personalului (state de personal) - şi a fost adoptată Legea privind administraţia publică centrală de specialitate. Aceste inovări vor duce la refocusarea ministerelor pe funcţiile de politici şi coordonare, vor îmbunătăţi prestarea serviciilor de către autorităţile subordonate şi vor contribui la majorarea asumării responsabilităţii pentru rezultate. Iar misiunea noastră este să ne catalizăm eforturile spre implementarea normelor din legea nouă. De asemenea, a fost elaborat primul proiect al Codului de Procedură Administrativă, care vine să reglementeze şi să limiteze autoritatea funcţionarilor publici, precum şi să protejeze cetăţenii de posibile acţiuni administrative arbitrare. Versiunea finală a Codului urmează să fie făcută publică spre sfîrşitul lui 2012, dar munca asupra lui va continua şi în 2013. Este un termen realist pentru definitivarea unui document atît de amplu, dovadă că şi în unele ţări europene procesul de elaborare a astfel de coduri a fost unul îndelungat, ajungînd chiar şi la zece ani.

Î.: Aţi pomenit mai devreme despre implementarea funcţiei publice în bază de merite. Pe ce se mizează în acest proces, care pare să fie extrem de dificil?

R.: Ca şi multe alte transformări care vizează o ţară, o societate sau un sistem, Reforma administraţiei publice, implicit a serviciului public, nu se poate produce imediat, cu ajutorul unei baghete magice şi nici prin simpla adoptare a unei legi. Este nevoie de eforturi concentrate, pe multiple paliere, şi asta pentru că o astfel de reformă presupune, de o manieră hotărîtoare, şi o schimbare a mentalităţilor. Indispensabilă în orice proces de modernizare, schimbarea mentalităţii este componenta vitală şi atunci cînd vorbim despre funcţia publică în bază de merite.

Fundamentul acestei abordări a funcţiei publice a fost pus odată cu adoptarea, în anul 2008, a Legii nr. 158 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. La acelaşi capitol se înscrie adoptarea şi implementarea mai multor acte normative, cum ar fi: Legea privind aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice (nr. 155/2011), care serveşte drept bază pentru noul sistem salarial; Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici (nr. 48/2012) şi Hotărîrea de Guvern privind salarizarea funcţionarilor publici (nr. 331/2012), care au pus baza pentru introducerea unui sistem de salarizare nou, mai transparent, începînd cu luna aprilie 2012. De asemenea, voi menţiona că, pe moment, 96% din funcţiile publice dispun de fişe de post, prin care sînt definite sarcinile concrete pentru fiecare poziţie, precum şi calificările necesare pe care trebuie să le întrunească titularul funcţiei publice. Aceasta contribuie şi la îmbunătăţirea administrării sistemului de evaluare a performanţei. Astfel, astăzi reforma funcţiei publice se află în fază activă de implementare, fiind instituţionalizate regulile şi procedurile de management transparent al personalului.

Î.: Cum se reflectă aceste schimbări în cifre şi date concrete - dacă astfel de informaţii există, bineînţeles?

R.: În timpul ce a trecut de la intrarea în vigoare a legii nr. 158 - care a devenit ori trebuie să devină cartea de căpătîi a tuturor funcţionarilor publici din Republica Moldova - a fost creat un suport juridic şi metodologic solid pentru funcţia publică profesionistă bazată pe merite, fiind dezvoltat un serviciu public bazat pe merite atît la angajare, cît şi la promovare. Astfel, dacă în 2008 în autorităţile administraţiei publice centrale nici un funcţionar public nu a fost angajat sau promovat prin concurs, iar în 2009 aceştia au reprezentat doar 16% din angajaţi, în 2010 cifra în cauză a crescut la 57%, iar în 2011 - la 60,9%. A fost îmbunătăţit semnificativ şi procesul de profesionalizare a managerilor în resurse umane, şi, chiar dacă rolul lor în gestionarea strategică a personalului încă nu e suficient de conştientizat în cadrul autorităţilor publice, monitorizările iniţiate de către Direcţia politica de cadre a Cancelariei de Stat au constatat un grad înalt de respectare şi implementare a reglementărilor prevăzute în lege şi în regulamentele privind procedurile de personal, demonstrînd conformitate în circa 90% de cazuri.

De asemenea, misiunea de gestionare a resurselor umane se îmbunătăţeşte treptat prin susţinere metodologică şi organizarea cursurilor de dezvoltare profesională.

Î.: Ce presupune "Registrul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici"?

R.: SIA "Registru" e un sistem electronic de evidenţă a personalului, care pune la dispoziţie date sistematizate şi actualizate "la zi" privind structura autorităţilor publice de toate nivelurile, funcţiile şi funcţionarii publici etc., necesare pentru managementul eficient al personalului. Demarat în august 2011, proiectul a fost dezvoltat substanţial pe durata acestui an, înregistrînd un veritabil progres. Se preconizează ca SIA "Registru" să fie pus în operare în circa 100 de autorităţi publice din municipiul Chişinău, în trimestrul IV al anului curent. În prezent, testarea-pilot a sistemului se desfăşoară în patru autorităţi publice centrale.

Î.: Priorităţile de viitor reclamă şi mai multă implicare?

R.: Cînd ne gîndim la priorităţile de viitor, înţelegem mult prea bine că acestea derivă din situaţia curentă şi din ceea ce s-a reuşit pînă în prezent. Cert este că, şi în domeniul administraţiei publice, Guvernul nu va renunţa la reformele demarate, dimpotrivă, cu suportul partenerilor de dezvoltare, le va continua şi amplifica.

În termeni concreţi, pentru sfîrşitul lui 2012 - anul 2013 sînt preconizate cîteva acţiuni importante, care vor fi o urmare logică a tot ce s-a făcut pînă acum. Este vorba, înainte de toate, de elaborarea unei noi strategii integrate de transformare a guvernării, care s-ar baza pe Reforma Administraţiei Publice Centrale şi ar integra reformele: instituţională, a serviciului public, a procesului decizional, a managementului finanţelor publice şi a serviciilor publice, precum şi descentralizarea administrativ-fiscală, e-guvernarea, consolidarea societăţii civile.

Un imperativ al timpului este introducerea funcţiei de secretar de stat al ministerului. Estimativ, primii secretari de stat ar putea fi numiţi, în urma unei recrutări competitive, în trimestrul I din 2013. În acest scop, Cancelaria de Stat planifică să desfăşoare un program amplu de instruire pentru această categorie de funcţionari publici. Din priorităţile de viitor face parte şi lansarea SIA "Registrul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici", şi extinderea acestuia la nivelul administraţiei publice locale. Cel mai probabil, la nivel central, "Registrul" va deveni funcţional în trimestrul II din 2013.

Totodată, sîntem conştienţi de faptul că, pentru a elabora şi implementa acest sistem în primăriile locale şi în autorităţile publice raionale, va fi nevoie de un efort financiar, logistic şi uman suplimentar.

Aşadar, sînt acţiuni ce necesită multă muncă, dar a căror finalitate este reformarea şi modernizarea serviciului public din Republica Moldova. Iar aceasta este singura noastră şansă de a edifica un sistem administrativ profesionist, responsabil, transparent şi controlabil. Şi aici rolul funcţionarilor publici este unul definitoriu.

Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim mult succes!