Avocatura, printre domeniile afectate de corupție. Ce date a prezentat CSJ

Concluzia aparține Secție penale din cadrul Direcției de generalizare și sistematizare a practicii judiciare a Curții Supreme de Justiției, formulată într-o statistică a cauzelor de corupție judecate în 2016, scrie bizlaw.md.

Potrivit datelor prezentate de CSJ, în 2016, domeniul cel mai afectat de corupție a fost justiția și structurile afacerilor interne, printre care și avocatura. Astfel, anul trecut, domeniile afectate de corupție, au fost:

Justiţia şi structurile afacerilor interne – 22 cazuri

Ministerul Afacerilor Interne;

- penitenciare şi birouri de probaţiune subordonate Ministerului Justiţiei;

- avocatură;

Securitatea bugetului şi a patrimoniului public – 14 cazuri

- întreprinderi de stat;

- alte servicii;

Administraţia publică locală şi servicii desconcentrate – 12 cazuri:

- primării, consiliile locale;

- alte servicii;

Învăţământ – 6 cazuri;

Sectorul privat – 5 cazuri;

Medicină – 5 cazuri;

Serviciu militar – 2 cazuri.

Astfel, potrivit statisticii, din totalul subiecților infracţiunilor de corupţie, 83% sunt bărbaţi, iar 17% sunt femei, 60% au studii superioare și sunt cu vârsta medie cuprinsă între 35-50 ani. La fel, 21% activau în cadrul organelor de drept sau justiţiei, 30% într-o autoritate publică sau în cadrul unei instituţii medicale şi de învăţământ, 5% în sectorul privat, iar 44% dintre inculpaţi, la momentul comiterii infracţiunii, nu erau angajaţi în câmpul muncii.

Cei mai mulți subiecți ai infracțiunilor de corupție au fost persoanele fizice neangajate, care reprezintă 47% din numărul total a celor implicate în acte de corupție. Inspectori de poliţie, ofiţeri de urmărire penală, ofiţeri de investigaţii reprezintă 22 la sută, iar funcţionari publici – 10%. Ponderea persoanelor implicate în acte de corupție din sectorul privat, dar și din avocatură, este de câte cinci la sută.

Alte persoane, implicate în acte de corupție, au fost:

- medici (superiori) – 5%;

- directori de agenţii sau întreprinderi de stat – 4%;

- specialişti din APL – 3%;

- șefi ai instituţiilor de învăţământ, directori de instituţii preşcolare -2%;

- învăţători, lectori, profesori, instructori, educatori – 2%;

- vameşi – 2%.

Obiectul de cercetare al studiului sunt hotărârile judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile cu privire la infracţiunile de corupţie (articolele 324, 325, 326, 327, 3302, 333, 334 din Codul penal), pronunțate de către instanţele de fond, apel şi recurs, în anul 2016. Analiza lor s-a desfăşurat în baza unui chestionar detaliat, structurat conform etapelor desfăşurării procesului penal.

Pentru analiză au fost studiate 97 de hotărâri judecătoreşti, pronunţate în privinţa a 105 persoane. În studiu s-au analizat sentinţele instanţelor de fond rămase definitive, deciziile instanţelor de apel rămase irevocabile şi deciziile instanţei de recurs adoptate în baza examinării recursurilor împotriva hotărârilor instanţelor de apel pentru perioada anului 2016.