Avocatul victimelor atacurilor raider, Andrei Năstase, a adresat o sesizare în acest sens procurorului general, Corneliu Gurin.„Având în vedere gravitatea acuzaţiilor aduse celor doi înalţi funcţionari, coroborat cu negarea de către Mihai Poalelungi a participării sale la elaborarea schemelor ilegale şi chiar prezenţa acestuia pe teritoriul RM la data acelei întruniri, în condiţiile în care presa, pe bază de date oficiale, a demonstrat contrariul, mă văd obligat să Vă solicit intentarea unui dosar penal în cadrul căruia să se investigheze şi elucideze gradul de vinovăţie al fiecărui participant în actul de devalizare a acţionarilor „Băncii de Economii” SA, cu emiterea demersurilor de suspendare a lui Mihai Poalelungi şi Alexandru Tănase din funcţiile deţinute pe parcursul urmăririi penale şi a întregului proces penal, în scopul neadmiterii imixtiunii acestora în actul de justiţie”, se spune în sesizarea avocatului Andrei Năstase.Vedeți mai jos documentul integral:Procurorului General,Dlui Corneliu Gurin de la avocatul Andrei NăstaseStimate Domnule Procuror,În ultima perioadă de timp, în calitatea mea de avocat, am făcut o serie de sesizări şi demersuri, având ca destinatari toate cele trei puteri ale statului, iar prin intermediul celei de-a patra, presa, am făcut publice şi am demascat ilegalităţile comise de înalţi demnitari de stat, şefi de instituţii administrative şi de drept, judecători şi procurori.În marea lor parte, demersurile mele au vizat atacurile criminale de preluare a sistemului financiar-bancar al ţării prin devalizarea de acţiuni a proprietarilor celor mai importante bănci şi instituţii de asigurări din R. Moldova şi condamnarea ilegală a victimelor, prin intermediul aceluiaşi grup de judecători şi procurori aserviţi, la comanda beneficiarului final, exponent obscur al fostei şi prezentei guvernări.Opinia publică, organele de resort, dar şi instituţiile internaţionale au fost informate cu lux de amănunte cu privire la modul criminal de operare în cazul instituţiilor financiar-bancare, care, peste timp, s-a dovedit a fi aplicabil în parte şi atacurilor de notorietate îndreptate în egală măsură împotriva altor instituţii ale statului, instituţiilor din domeniul public-privat sau altor entităţi private, despre care presa nu încetează să informeze aproape zilnic. Acest fenomen de sorginte criminală a devenit, prin frecvenţa şi periodicitatea sa, un gen de normalitate pentru Republica Moldova.La 28.05.2012, într-o sesizare publică adresată Preşedintelui R. Moldova, Prim-ministrului şi Consiliului Superior al Magistraturii, am considerat necesar să nu mai insist pe toate dosarele de devalizare fabricate, întrucât, având aceeaşi osatură, acestea fusese descrise anterior pe larg, inclusiv în Memoriul public din 13 Septembrie 2011, emis de victimele raptului, soldate cu aceeaşi finalitate. Am insistat atunci pe cazul acţionarilor SA „Banca de Economii”, unica instituţie bancară cu capital majoritar de stat, în speranţa că poate acest lucru va schimba atitudinea anemică a autorităţilor. Am demonstrat atunci că printr-o ordonanţă secretă, din 16.05.2011, a judecătorului Gheorghe Marchitan, de la Judecătoria Căuşeni, pachetele de acţiuni ale Băncii de Economii, în mărime de peste 18%, ce aparţineau SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL, deţinute de ani de zile, împreună cu cotele-părţi de 100% din capitalul social al acestora, au fost atribuite în mod criminal unei societăţi „Rietel Limited”.La data de 12.07.2011, ordonanţa a fost executată pe ascuns de către Registratorul Independent SA „Registru-F”, iar a doua zi, la data de 13.07.2011, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău nr. 2-3344/11, Judecător Garri Bivol, în baza unui dosar în mod evident fabricat, a fost aprobată o tranzacţie ce avea drept scop transmiterea de către „Rietel Limited” a acţiunilor BC „Banca de Economii”, recent dobândite în proprietatea unei alte societăţi off-shore, „Lectom Ltd”. Astfel, în mod artificial se fabricau circumstanţe pentru instituţia de drept a bunei-credinţe a terţului dobânditor, respectată cu stricteţe în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.Surprinzător, dar la doar cinci zile după realizarea acestui act, la 18.07.2011 Compania off-shore „Rietel Limited” a fost lichidată şi radiată din registrul ţării sale de origine.În baza cererilor de anulare a ordonanţelor ilegale, cu dovedirea incontestabilă a falsurilor puse la baza acestora, la fel ca şi în celelalte dosare, la 30.09.2011, judecătorul Judecătoriei Căuşeni, Gh. Marchitan, şi-a anulat ordonanţa din 16.05.11, iar după o serie de ezitări frauduloase, abia la 26.10.2011 a dispus întoarcerea executării şi transmiterea în beneficiul SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL a dreptului de proprietate asupra acţiunilor BC „Victoriabank”, iar proprietarilor de drept - restituirea cotelor-părţi deţinute în SRL „Zilena Com” şi, respectiv, FPC „Minerva” SRL.Însuşi controversatul judecător constata în mod expres că prin ordonanţa sa din 16.05.2011 a avut loc devalizarea SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL de acţiunile deţinute legal în BC „Banca de Economii” SA şi că neîntoarcerea executării ordonanţei anulate ar putea constitui o încălcare certă a dreptului acestora de proprietate, garantat atât de art. 1 al Primului Protocol la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, cât şi a art. 46 al Constituţiei R. Moldova şi art. 316 al Codului Civil.La 11.11.2011 şi Judecătoria Centru a admis cererea de revizuire depusă de către SRL „Zilena Com”, FPC „Minerva” SRL, Silvia şi Nicolae Grosu şi Stela Bondari, instanţa de judecată dispunând casarea încheierii din 13.07.2011, prin care dreptul de proprietate asupra 3 840 000 acţiuni ale BC „Banca de Economii”, deţinute ilegal de către „Rietel Limited”, au fost transmise Companiei „Lectom Ltd”. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, din aceeaşi dată, s-a admis renunţarea pseudo-reclamantului Ţurcanu Pavel la acţiune şi s-a dispus încetarea procesului iniţiat la cererea de chemare în judecată a acestuia.La data de 02.12.2011, SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL s-au adresat către Registratorului Independent „Registru-F” SA cu cerere de executare a ordonanţei Judecătoriei Căuşeni din 26.10.2011 şi înregistrarea în Registrul acţionarilor „Băncii de Economii” SA a dreptului de proprietate asupra pachetelor de acţiuni de care au fost devalizate prin ordonanţa din 16 mai 2011.Prin scrisoarea „Registru-F” SA nr. 1321 din 07.12.2011, Registratorul a indicat că pentru executarea ordonanţei susmenţionate este necesar a obţine anularea restricţiilor instituite de ordonanţa CNPF nr. 39/1-O din 24.08.2011 şi nr. 40/14-O din 25.08.2011.La data de 20.12.2011 SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL s-au adresat repetat către CNPF cu o cerere înregistrată cu nr. 8249, privind întreprinderea tuturor măsurilor în vederea restabilirii înregistrării dreptului de proprietate al acestor societăţi asupra pachetelor de acţiuni sustrase ilegal în baza ordonanţei anulate din 16.05.2011.Ulterior am aflat că în aceeaşi zi, la diferenţă de câteva ore, CNPF a înregistrat scrisoarea Registratorului prin care se aducea la cunoştinţă încheierea judecătorească, datată cu 06.12.2011, ce ar fi fost emisă de judecătorul Gh. Marchitan cu 6 zile înaintea depunerii cererii sale de eliberare din funcţie, prin care acesta a repus în mod subit Compania „Rietel Limited”, radiată ca întreprindere încă la 18.07.2011, în termenul omis de depunere a obiecţiilor, i-a admis obiecţiile şi, ca urmare, a anulat ordonanţa din 26 octombrie 2011, de întoarcere a executării ordonanţei din 16 mai 2011, anulată definitiv şi irevocabil la 30.09.2011.Faptul că instanţele judecătoreşti sesizate premeditat ajung cu uşurinţă la cheremul şi aservirea beneficiarilor atacurilor raider este demonstrat şi de cele patru ordonanţe judecătoreşti, emise la 7 şi 12 martie 2012 de către aceiaşi doi judecători, Victor Orândaş şi Natalia Plugari, după adoptarea la 06.03.2012 a actelor normative ce reglementau competenţa Judecătoriei Economice de Circumscripţie, cu o zi şi, respectiv, cu 5 zile înainte de intrarea în vigoare la 13.03.2012 a legislaţiei menţionate.Cei doi judecători, în cunoştinţă de cauză, pe fundalul unor ample dezbateri ale societăţii civile, reflectate periodic în mass-media, ignorând ordonanţele CNPF, avizele BNM, precum şi hotărârile judecătoreşti prin care au fost anulate drepturile de proprietate ale Societăţilor „Rietel Limited” şi Lectom Ltd” asupra celor 18,54% din acţiunile „Băncii de Economii” SA, însuşite fraudulos de la SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL, au decis nestingherit ca acţiunile menţionate să ajungă divizate în mod egal pentru a nu depăşi cuantumul de 5% al cotei substanţiale, stabilite de Lege, în proprietatea unor terţi (OOO „Energoremservis” (4,635%), ZAO „Yurenergo EES” (4,635%), OOO „Dimitrovskaia Energeticeskaia Kompania” (4,635%) şi OOO „TopEnergoAudit” (4,635%)) pe baza unor relaţii şi înscrisuri artificiale, datate în aceeaşi perioadă, toate având drept obiect achiziţionarea de utilaj tipografic şi poligrafic, iar drept garanţii ale neexecutării - câte o pătrime din pachetul de acţiuni menţionat.Deşi la 18.04.2012, printr-un comunicat de presă, Ministerul Finanţelor al R. Moldova informa opinia publică că „deoarece aceste tranzacţii au fost efectuate ilegal, în vigoare fiind ordonanţa Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare din 24 august 2011, privind blocarea acţiunilor deţinute de Companiile „Rietel Limited” şi „Lectom LTD”, instituţiile statului au considerat transferul de acţiuni drept unul netransparent şi suspicios”, la 30.04.2012, într-un interviu acordat unui post de televiziune, Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale, a declarat că BNM a anulat decizia care prevedea blocarea dreptului de vot al unui grup de acţionari minoritari ce deţin 18,45% din acţiunile Băncii de Economii.Astfel, în condiţiile în care există acte judecătoreşti definitive şi irevocabile favorabile victimelor, proprietăţile acestora rămân în proprietatea raiderilor pe baza unor scheme criminale, judecătorii implicaţi rămân nesancţionaţi şi chiar protejaţi de CSM, iar Republica Moldova riscă să fie condamnată de CEDO la grele sancţiuni pecuniare, ce vor fi încasate de la bugetul de stat şi nu de la beneficiarul atacurilor raider sau executanţii acestora.În acelaşi timp, la comanda şi în favoarea aceloraşi beneficiari, acelaşi procuror A. Popenco şi aceeaşi Judecătorie Buiucani, rău-famaţi şi în alte dosare de rezonanţă, pe care i-am demascat pentru intentarea şi judecarea cauzei penale în lipsa apărării, pentru emiterea de sentinţe în lipsa dosarului pe masă, pentru tăinuirea unei ordonanţe de refuz în pornirea procesului penal, pentru persecutarea avocatului şi martorilor apărării, pentru încălcarea flagrantă a unor principii fundamentale ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, continuă şi azi aceleaşi practici îndreptate împotriva victimelor atacurilor raider, instituind noi şi noi măsuri de reprimare a acestora, a familiilor lor şi chiar a apărării.Recent, opinia publică a fost şocată de declaraţia secretarului Comisiei Parlamentare Securitate Naţională, Apărare şi Ordine Publică, care, făcând trimitere la informaţiile furnizate de colaboratori ai SIS, afirma că „Serviciul de Informații și Securitate deține informația potrivit căreia, la 7 aprilie 2012, schema de legalizare a unor acțiuni de tip raider a fost determinată în cadrul unei întâlniri secrete ce a avut loc la biroul lui Dorin Damir (omul de încredere al lui Vladimir Plahotniuc), din strada Al. Lăpuşneanu, la care au participat Alexandru Tănase (președintele Curții Constituționale), Mihai Poalelungi (președinte CSJ), Victor Berlinschi (reprezentantul acționarilor minoritari ai Băncii de Economii) și o judecătoare de la Curtea de Apel Chișinău. Ultima, cunoscută ca fiind protejata lui Mihai Poalelungi, a refuzat categoric să emită o hotărâre judecătorească prin care să anuleze interdicțiile Băncii Naționale, iar în consecință, la 27 aprilie, viceguvernatorul Băncii Naționale a emis permisiunea de deținere a cotei de participare celor patru societăți rusești pe baza ordonanțelor emise de judecătorii Plugari și Orândaș.Este vorba despre Banca de Economii SA, singura cu capital majoritar de stat, care a fost una dintre țintele atacului raider din anul 2011, îndreptat împotriva mai multor bănci comerciale și companii de asigurări din Republica Moldova, cu scop de îmbogățire ilegală, precum și de destabilizare a sistemului financiar-bancar.Beneficiari finali ai atacului raider din 2011 sunt Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon. Atacul raider a fost pus în aplicare cu concursul și pe baza unor scheme ale judecătorului RM la CEDO, Mihai Poalelungi, până la desemnarea acestuia ca președinte al Curții Supreme de Justiție. Atacurile raider au fost realizate de un grup de judecători care au acționat la comanda lui Veaceslav Platon, a finului de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, Dorin Damir, și a președinților judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Ion Țurcanu, al judecătoriei Buiucani, Oleg Sternioală, și al Judecătoriei Botanica, Ion Druță.Atacul raider asupra Băncii de Economii a fost realizat de judecătorii – Gheorghe Marchitan (judecătoria Căușeni), Garri Bivol (judecătoria Centru), Victor Orândaș și Natalia Plugari (Judecătoria Economica Chișinău).Ulterior, preluarea pachetelor de acțiuni de la firmele ce le dețineau legal și protejarea celor ce se făceau vinovați de ilegalități s-a făcut cu complicitatea Băncii Naţionale a Moldovei, CNPF, Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, CSJ și CSM, toate controlate politic de Vladimir Plahotniuc.La întoarcerea sa de la Strasbourg, Mihai Poalelungi a continuat să presteze servicii de logistică și consultanță beneficiarilor atacurilor raider, indicând asupra modului în care urmează să se procedeze, astfel încât victimele atacurilor raider să nu-și mai poată recupera proprietățile pierdute prin instanțele de judecată din Moldova, dar și să fie condamnate definitiv la închisoare, amânând chiar, prin influența pe care o are, examinarea dosarelor în instanțele internaționale.Cu referire la Banca de Economii SA, angajații SIS menționează că după ce 18,5% din acțiunile Băncii deținute de două societăți moldovenești Zilena Com și Minerva au ajuns în proprietatea unor firme off-shore, controlate de Vladimir Plahotniuc (Rietel Limited şi Lectom LTD), soluția legalizării lor, prin ocolirea interdicțiilor legale stabilite de Banca Națională și CNPF, a fost identificată tot de către Mihai Poalelungi şi Alexandru Tănase.Stimate Domnule Procuror, în aceste circumstanţe, având în vedere gravitatea acuzaţiilor aduse celor doi înalţi funcţionari, coroborat cunegarea de către Mihai Poalelungi a participării sale la elaborarea schemelor ilegale şi chiar prezenţa acestuia pe teritoriul R. Moldova la data acelei întruniri, în condiţiile în care presa, pe bază de date oficiale, a demonstrat contrariul, mă văd obligat să Vă solicit intentarea unui dosar penal în cadrul căruia să se investigheze şi elucideze gradul de vinovăţie al fiecărui participant în actul de devalizare a acţionarilor „Băncii de Economii” SA, cu emiterea demersurilor de suspendare a lui Mihai Poalelungi şi Alexandru Tănase din funcţiile deţinute pe parcursul urmăririi penale şi a întregului proces penal, în scopul neadmiterii imixtiunii acestora în actul de justiţie.Andrei Năstase,Avocat10.06.2013