Astăzi îi sărbătorim pe sfinţii apostoli Petru şi Pavel

Se spune că Sfântul Petru este cel care are cheile de la poarta și încăperile Raiului, fiind și mâna dreaptă a lui Dumnezeu. Petru ar fi și cel care stăpânește piatra, grindina și este patronul plugarilor.

El a fost unul dintre cei trei apostoli pe care Mântuitorul Hristos i-a făcut martori ai slavei Sale dumnezeiești pe muntele Taborului. Această sărbătoare dateazã încă din secolul II al erei creștine și evlavia credincioșilor s-a materializat în ridicarea de biserici pe locul martirajului lor.

De la Sfântul Apostol Petru ne-au rămas scrise în Canonul Noului Testament două epistole sobornicesti, mult folositoare vieții creștine. Potrivit unei vechi tradiții, Sfântul Petru a cerut să fie răstignit cu capul în jos, dorind să arate deosebirea dintre chinurile sale și cele ale dumnezeiescului său Învățător.

Sfântul Apostol Pavel, supranumit „apostolul neamurilor", pentru că a predicat Evanghelia mai ales păgânilor, s-a născut într-o familie de iudei. A propovăduit pe Hristos tuturor, străbătând în trei călătorii misionare toată Asia, Spania, Britania si Italia, înființând comunități creștine, hirotonind episcopi, preoți și diaconi.

De la Apostolul Pavel ne-au rămas 14 epistole scrise cu diferite ocazii și în timpuri diferite, din care emană grija neobosită a sa pentru propovăduirea și păstrarea nealterată a învățăturii creștine.

Ajungând la Roma a doua oară, Sfântul Pavel a fost închis și condamnat la moarte de către crudul împărat Nero, tăindu-i-se capul și câștigând în aceeași zi împreunã cu Sfântul Petru cununa cea nevestejită a muceniciei.

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt sărbătoriți împreună pentru că au murit în aceeași zi, anul 67. Pe locul unde a fost răstignit în Roma Petru, în circul neronian acum se ridică basilica Sfântul Petru, iar în locul martiriului Sfântul Pavel de pe via Ostia, creștinii au ridicat o biserică închinată lui și anume biserica „San Paulo fuori la mura", adică biserica din afara zidurilor cetății.