Ar sta la închisoare deoarece magistraţii au pus la îndoială rezultatul testului ADN
Expertiza amprentei genetice, o tehnologie descoperită la finele secolului trecut, care este folosită pe larg în practica judiciară din alte ţări, nu este acceptată de justiţia moldovenească.

Un bărbat de 32 de ani din Chişinău, condamnat la 9 ani şi 6 luni pentru viol şi tâlhărie, încearcă de ani buni să-şi demonstreze nevinovăţia, apelând şi la expertiza genetică, însă magistraţii au rămas de neclintit. Oamenii legii au pus la îndoială rezultatul testului ADN şi au luat verdictul în baza unei expertize de rutină, care îi poate incrimina de comiterea violului pe cel puţin jumătate din bărbaţii Chişinăului.
Amprenta genetică a fost descoperită în 1984 de către britanicul Alec John Jeffreys, care a conceput un procedeu, prin care un individ poate fi identificat după moștenirea genetică. Metoda constă în extragerea ADN-ului dintr-o celulă provenită din materialul biologic lăsat de orice persoană la locul comiterii infracţiunii. Amprenta genetică are doua mari avantaje: este unică pentru fiecare fiinţă umană şi este practic imposibil ca cineva să nu lase urme la locul comiterii crimei, scrie CrimeMoldova.
Primul caz din lume, în care s-a folosit profilul genetic pentru identificarea unui infractor, a avut loc în Marea Britanie, în 1986. Dosarul se referea la două violuri, urmate de uciderea victimelor. De atunci, cu ajutorul expertizei genetice au fost aduşi pe banca acuzaților sute de criminali, iar persoane nevinovate au fost achitate.
În anul 1987, un violator din Florida a fost prima persoană, din Statele Unite ale Americii, condamnată la 22 de ani de închisoare pe baza rezultatelor amprentei genetice. În 1994, un test ADN al părului de pisică a făcut posibilă condamnarea unui individ, care şi-a omorât soţia. Tot în 1994, celebrul actor şi fotbalist, O.J. Simpson a fost achitat în baza expertizei genetice, deşi toate probele îl incriminau anume pe el că şi-a ucis soţia şi pe prietenul acesteia.
Şi în România expertiza amprentelor genetice este folosită pe larg în criminalistică.
Datorită expertizei genetice, a fost posibilă identificarea şi tragerea la răspundere a asasinului avocatei din Braşov, Elodia Ghinescu, care s-a dovedit a fi soţul ei, poliţistul Cristian Cioacă. Un alt asasin din Bucureşti a fost identificat, după ce a fost analizat ADN-ul de pe cojile de seminţe, lăsate la locul crimei.
Justiţia moldovenească este departe de tehnologiile moderne
Primul laborator de testare a amprentei genetice urma să fie deschis în cadrul Centrului de medicină legală. Aparatajul sofisticat, cumpărat pe bani grei din buzunarul contribuabililor, a stat mai mulţi ani în subsolurile Centrului. Epopeea s-a terminat toamna trecută, cu câteva arestări din conducerea Centrului de medicină legală, pe motiv că aparatajul pentru expertiza genetică a fost procurat la preţ exagerat.
Acum se vorbeşte despre crearea unui laborator de analiză genetică moleculară și o bază de date genetice în cadrul Ministerului de Interne.
Între timp, la Chişinău a fost creat un laborator de testare genetică de către firma privată BrioMedTest. De serviciile acestui laborator a beneficiat şi Valeriu Băetrău, acuzat de viol, însă magistraţii moldoveni au respins rezultatele testului.
Violul de „sub nasul poliţiştilor”
Valeriu Băetrău a fost reţinut de poliţie la 17 iulie, 2013, suspectat că a violat şi jefuit o tânără. Potrivit declaraţiei victimei, violul s-a produs, la 4 dimineaţă, pe podul care asigură trecerea pietonală peste calea ferată, dintre strada Haltei şi Aleea Gării. Locul crimei se vede ca în palmă de pe ferestrele Inspectoratului Naţional de Poliţie, care se află în imediata apropiere.
Victima, care locuieşte pe strada Haltei, a declarat în plângerea depusă la poliţie că a venit cu un taxi până la pod, iar acolo a fost urmărită de un bărbat necunoscut, care i-a pus cuţitul la gât şi a violat-o, apoi i-a luat geanta cu lucrurile personale. Tânăra a ajuns acasă şi i-a povestit mamei, apoi au chemat poliţia.
Ulterior, victima l-ar fi recunoscut pe cel care a violat-o în persoana lui Valeriu Băetrău, iar poliţiştii au găsit acasă şi cuţitul cu care ar fi fost ameninţată tânăra.
Versiunea lui Băetrău: „Am nimerit în locul nepotrivit, la timpul nepotrivit”
Valeriu Băetrău a prezentat o altă versiune a celor întâmplate, declarându-se victimă a circumstanţelor. Bărbatul susţine că la ora 4.20 se ducea la serviciu, la fabrica de lactate „Lapmol”, unde lucra şofer.
În timp ce trecea podul, a găsit o geantă, în care erau 600 de lei, un card bancar şi alte obiecte. Când a ajuns la serviciu a povestit colegilor despre cele întâmplate.
În ziua respectivă a fost în deplasare la Bălţi, unde a încercat de două ori să extragă banii de pe cont, însă acesta era gol. Seara i-a arătat soţiei geanta pe care a găsit-o.
Băetrău a fost reţinut a cincea zi, fiind identificat de pe înregistrarea video de la bancomat.
„La identificare eram cu numărul cinci. Am auzit când poliţiştii i-au recomandat victimei să arate la nr.5”, ne-a spus Băetrău.
„Au venit acasă şi au luat un cuţit. Apoi au zis că pe el sunt amprentele lui Valeriu, iar victima ar fi recunoscut cuţitul cu care a fost ameninţată”, îşi aminteşte Raisa Băetrău, mama lui Valeriu.
Femeia spune că din cauza nedreptăţii, care i s-a făcut fiului ei, ea s-a îmbolnăvit de cancer, iar soţul a ajuns imobilizat în pat în urma unui ictus cerebral.

Citiţi continuarea pe CrimeMoldova.


