Anticorupţie: „Masa tăcerii” a Justiţiei. Semne de întrebare

Pentru cele şase funcţii de membri ai CSM candidează opt magistraţi. Doi au fost propuşi de Curtea Supremă de Justiţie, doi de curţile de apel, doi de instanţele de fond, iar alții doi şi-au făcut singuri loc în cursă. Trei judecători candidează la funcţiile de membri supleanţi. Ei vor rămâne pe „banca de rezervă” şi vor veni să-şi înlocuiască colegii în cazul în care, de exemplu, unii vor demisiona, scrie Anticorupţie.

Alegerile în CSM sunt marcate în acest an de critici atât din interiorul sistemului, cât și din partea societății civile. Pe lângă integritatea unora dintre candidaţi, printre judecători se vorbeşte despre corectitudinea reprezentării, dar şi despre transparenţa concursului. De exemplu, Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, delegat în Consiliu în 2014 de instanţele de fond, a fost propus pentru un nou mandat de CSJ, deşi n-a judecat niciun caz în calitate de magistrat al Înaltei Curţi. În plus, cu excepţia lui Alexandru Gheorghieș, președintele Curții de Apel Bălți, alţi candidaţi din afara Capitalei nu sunt.

De asemenea, pentru cele două locuri în CSM, rezervate Curții Supreme de Justiție, au fost propuși doar doi candidați. Aceeași situație e și în cazul fotoliilor din Consiliu prevăzute magistraţilor curților de apel. Pe lângă toate acestea, CSM a amânat până în ultimul moment, prevăzut de lege, publicarea CV-urilor și a programelor de activitate ale candidaților, declinând mai multe solicitări ale noastre de a ne oferi aceste documente. Actele au fost publicate abia marţi dimineaţa. Președintele Asociației Judecătorilor din Moldova, Ion Druță, evită să comenteze condițiile în care se desfășoară „electorala” pentru locurile în CSM.

A comentat în schimb judecătorul român Cristi Danileţ, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii de la Bucureşti: „CSM este organul reprezentantiv al judecătorilor. Alegerea membrilor trebuie să se desfășoare în cunoștință de cauză cu privire la integritatea candidaților, pregătirea lor profesională, activismul lor și planurile de viitor. În aceste posturi nu trebuie aleși leneși, corupți sau sindicaliști, ci oameni puternici, care să reprezinte interesele Justiției și nu doar pe cele ale judecătorilor, care să nu aibă pete în trecut, gata să se lupte cu politicienii în spațiul public, curajoși în a se opune colegilor incorecți din sistem. E o alegere pentru mulți ani. Dacă CSM va avea un standard înalt, Justiția din Republica Moldova va deveni mai puternică și țara se va dezvolta. Dacă judecătorii vor fi indiferenți sau manipulați la aceste alegeri, nu doar Justiția va pierde, ci însăși țara”.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a analizat cariera, deciziile controversate, averile, dar şi programele celor 11 candidaţi. Le poţi citi făcând click aici.