Anatol Golea: „În 2012 nimănui nu-i va arde de Transnistria”

Chișinăul și Tiraspolul se vor conforma deciziei reciproc acceptabile care urmează a fi elaborată, de comun acord, de către Moscova, Washington, Bruxelles și Kiev. Aceste şi alte idei cunoscutul analist politic Anatol Golea le-a expus într-un interviu acordat portalului TRIBUNA.

T: În scurt timp, va avea loc o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2, la Dublin (Irlanda). La ce să ne aşteptăm?

A.G.: Ca și data trecută, cînd a fost întîlnirea de la Odesa – nu trebuie să ne așteptăm la ceva ieșit din comun. Este, de fapt, prima rundă de negocieri după reluarea acestora, la sfîrșitul anului trecut, la reuniunea de la Vilnus. Să nu uităm ca a fost o pauză de șase ani, perioadă în care părțile implicate în conflict s-au tot îndepărtat una de alta. În acest răstimp, dialogul a lipsit cu desăvîrșire. La Chișinău și Tiraspol au fost preocupați cu alte probleme, au creat modele economice și politice diferite, diferită este mentalitatea oamenilor, vectorul politicii externe, viziunile asupra  problemelor globale. Reieșind din toate acestea, nu ne putem aștepta la soluții rapide și durabile.

Este important însăși faptul reluării negocierilor. Cu atît mai mult că în acest proces sunt implicați oameni noi, capabili să se conformeze cerințelor timpului. Nu poate să nu ne bucure faptul că, pentru prima dată în 20 de ani, au apărut asemenea persoane, cu altă mentalitate. Şi nu numai la Chișinău, dar și la Tiraspol. Nu trebuie, însă, să ne îmbătăm cu apă rece. Nina Ștanski, noul „ministru de externe” și principalul negociator al autoproclamatei rmn este foarte drăguță și chiar simpatică, dar asta nu înseamnă că va fi ușor de negociat. Nu ea decide. Iar cei care decid, deocamdată, nu au dat lumină verde pentru ca Tiraspolul să accepte compromisul ca Chișinăului. Nina Ștanski a fost la Moscova zilele astea, dar instrucțiuni de a face careva cedări nu a primit. E prea devreme.

T: S-a schimbat ceva, la modul practic, în relaţiile Chişinău-Tiraspol după venirea unei noi puteri la Tiraspol?

A.G.: Ceva s-a schimbat, dar prea puțin pentru a obține progrese substanțiale. Cu atît mai mult, cu cît soluționarea diferendului nu este o prioritate acum nici pentru Chișinău (chiar dacă se declară acest lucru), nici pentru Tiraspol. Pe malul stîng sînt preocupați de formarea noilor structuri ale puterii și de „lichidarea” urmărilor guvernării lui Smirnov, iar pe malul drept – de căutarea candidatului pentru postul de Președinte al țării. Atîta timp cît aceste probleme nu sînt rezolvate, nu putem vorbi, la modul serios, despre soluționare. Nimeni nu va accepta un model de statut pentru Transnistria în condițiile actuale de incertitudine la Chișinău. Cu atît mai mult că nu are cine elabora un asemenea statut, deși Chișinăul a promis să facă public, în viitorul apropiat, un oarecare model.

T: Putem vorbi, în termeni concreţi, de o perspectivă a reglementării problemei transnitrene?

A.G.: Categoric – nu. După ce vom soluționa problemele indicate mai sus, va trebui să revenim la problema diferendului transnistrean și să discutăm în termeni concreți. Deși participanții la negocierile în formatul 5+2 insistă asupra faptului că trebuie să decidă Chișinăul și Tiraspolul, iar ei vor accepta varianta de compromis, se va întîmpla exact invers: Chișinăul și Tiraspolul se vor conforma deciziei reciproc acceptabile care urmează a fi elaborată, de comun acord, de către Moscova, Washington, Bruxelles și Kiev. Dar pînă atunci mai e. Rusia e în campanie electorală și se confruntă cu mari probleme, Uniunea Europeană are alte dureri de cap, SUA intră în campania electorală prezidențială, Ucraina a început pregătirile pentru alegerile din Rada Supremă. În 2012 toți au alte priorități, nu le arde de Transnistria. Poate ceva se va schimba în 2013, cînd Ucraina va prelua președinția OSCE. Eu însă, nu sînt prea optimist și nu m-ași apuca să numesc careva termeni.