Amnesty: Procuratura Generală mușamalizează cazurile de tortură

Avocații susţin că de la violenţele din 2009 nimic nu s-a schimbat nimic şi că mecanismele de tortură au rămas aceleaşi.

„Rugăm Procuratura din Moldova, cât și instanțele de judecată, să-și facă meseria conform legislației, să-i pedepsească pe cei care se fac vinovați. Nimeni nu trebuie să fie supus torturii pe motiv că a apărut în vizorul organelor de drept. Persoanele trebuie să fie reabilitate. Legislația trebuie să fie modificată în așa fel ca pe viitor să nu scape nepedepsiți polițiștii și colaboratorii instituțiilor penitenciare care recurg la acte de tortură”, a declarat astăzi unul dintre membrii Amnesty International, Igor Stoica, în cadrul unei conferințe de presă. 

Avocaţii susţin că deţin informaţii despre patru cazuri de tortură, dar că deocamdată au decis să facă publice două.

În primul caz este vorba despre un minor în vârstă de 15 ani, condamnat pentru vătămare corporală gravă soldată cu decesul persoanei. Băiatul susține că a fost torturat de către şeful penitenciarului numărul 5 din Cahul şi de către alţi subalterni ai săi. Nu i s-a acordat ajutor medical prompt, iar băiatul nu se simte bine nici până în prezent. Procurorii au scris în ordonanţă că baiatul s-ar fi automutilat.

Un alt tânăr, în vârstă de 19 ani, care se află la evidenţă psihiatrică din copilărie, ar fi fost torturat de mai mulţi poliţişti în timp ce aceştia îl reţineau ca suspect în cazul unui furt. Abia după cinci luni, oamenii legii au cerut o investigare medicală care a demonstrat că suspectul este iresponsabil. Chiar şi aşa, în spital a stat în calitate de arestat, dar nu de pacient.

Procuratura Generală are o altă versiune.

„Procuratura se delimitează de acuzațiile Amnesty International și subliniază că în cele două cazuri la care s-a referit respectivul ONG, deocamdată nu au fost adoptate hotărâri definitive, iar procurorii continuă investigațiile”, a declarat șefa serviciului de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru.

Organizaţia a mai menţionat că zeci de dosare la subiectul violenţelor din 2009 se prăfuiesc în sertarele procurorilor. „Concluzia este una butaforică: Lupul părul îşi schimba, dar năravul ba. Cu toate că avem modificări în legislaţie, avem organe recent investite cu competenţe şi atribuţii, totuși „avem ce avem” - ordonanţe de neîncepere a urmăririi penale, textul cărora mai mult seamănă cu poveştile spuse copiilor înainte de somn, în care figurează personajele negative şi pozitive, iar rolul organului de urmărire penală este unul de un bun scriitor şi povestitor al acestor poveşti”, a adăugat avocatul Natalia Moloșag.