Academia de Ştiinţe intră în conflict deschis cu autorităţile

Cronologia evenimentelor pe acest subiect începe la sfârşitul lunii octombrie. Atunci, premierul a cerut un raport Academiei privind cheltuielile şi, ce e mai important, eficienţa instituţiei.

La 2 noiembrie deputaţii adoptă bugetul instituţiei. Deşi erau preconizaţi aproape 400 mln lei, cifra finală este micşorată cu 48 milioane, instituţia primind 346 mln lei. „Sunt prea puţini bani pentru ştiinţă” – au bătut alarma membrii AŞM şi au adresat o scrisoare deschisă oficialilor în care spun că în noile condiţii 7 instituţii vor fi închise iar 500 de cercetători vor fi daţi afară.

Experţii însă au altă părere.

Deputaţii la fel au rămas nedumiriţi de pretenţiile academicienilor, iar la întrebarea „unde-s banii”, aceştia răspund: „unde-i eficienţa?”.

Ştiinţific vorbind, activitatea AŞM în cifre poate arăta în felul următor. Anul trecut instituţia a primit aceeaşi sumă ca şi în acest an. Aproape jumătate s-a cheltuit pentru salarii, câteva zeci de milioane pentru întreţinere şi încă vreo 10 pentru transport şi călătorii.

Dacă e să comparăm bugetul instuţiei cu alte ministere mai sărace, vom vedea că anul trecut justiţia a primit cu doar 150 de mln mai mult ca Academia, iar câteva ministere sau, spre exemplu, compania publică de radio şi televiziune sunt în urma instituţiei la capitolul financiar.

Academia de Ştiinţe este singura autoritate în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovaţiei. Una din cele mai importante funcţii ale acesteia este nu doar să dezvolte inovaţii dar şi să le aplice în practică, aducând profit statutului care investeşte. În 2011, prin proiecte de transfer tehnologic a fost obţinută marfă în valoare de 32 mln de lei, cu o investiţie de 7 mln lei din partea statului şi alte aproape 8 din sectorul privat. Cercetarea, dezvoltarea şi inovaţia pot fi transpuse şi în brevete de invenţii. Anul acesta instuţia a înregistrat 8 brevete simple, şi aproape jumătate din brevetele de scurtă durată.

Politicienii dar şi experţii consideră că Academia nu mai trebuie să deţină monopol asupra ştiinţei, iar acces direct la fondurile statutului trebuie să aibă şi alte centre de cercetare cum ar fi universităţile sau instituţiile independente. Oleg Ciubotaru este unul din puţinii moldoveni care lucrează în cel mai important punct de cercetare IT din lume, Silicon Valley. Conglomeratul tehnologic trăieşte anume datorită conexiunii dintre universităţi şi agenţii economici privaţi.