10 lucruri din Spania care pot inspira Moldova

Buna dispoziție și zâmbetul: Greutățile economice și sistemul financiar eșuat au generat probleme unei generații întregi de spanioli, însă nu le-au falimentat buna dispoziție. Din contra, vei vedea mereu oameni zâmbind și vei simți energie pozitivă în jur. Aceasta, chiar dacă au și ei corupție și politicieni ineficienți, pe care îi critică dur și vor să-i vadă pedepsiți de lege.

Familia: Spaniolii sunt familiști până în măduva oaselor. De regulă, la orice petrecere mai importantă (nu doar de Paște sau de Crăciun), în jurul mesei se reunesc aproape toți membrii unei familii, dar și rudele și vecinii. O fac nu pentru a bea (deși nimeni nu neagă că se servește băutură), ci pentru a se revedea, a pălăvrăgi până noaptea târziu și a se bucura că sunt împreună.

Respectul față de bunici și vârstnici:Când este vorba de ceremonii importante, în capul mesei vor fi mereu bunicii, pe care toți îi respectă, cărora li se închină și de care-și amintesc mereu. Acest respect față de vârstnici este implantat adânc în conștiința și comportamentul spaniolilor.

Petreceri, nu beții: Spaniolii adoră chefurile, însă la toate petrecerile la care am fost (fie zi de naștere, fie nuntă) nu am văzut nici urmă de beție. Există excepții, bineînțeles, dar acestea rămân excepții. Or, scopul petrecerilor este de a se bucura de compania celorlalți, de a vorbi despre ultimele succese sau despre planurile de viitor. Iar băutura este pe ultimul loc în lista priorităților.

Atmosfera din transportul public: De regulă, în autobuze – unde fie plătești la intrare, fie folosești abonamentul – domină o atmosferă calmă. Nimeni nu te/se împinge, în mare parte toți sunt respectuoși și atenți, în special, la ieșire. Ai senzația că nimeni nu se grăbește, deși fiecare este cu gândul la serviciu sau la alte lucruri care l-au făcut să iasă din casă.

Pasiunea de a comunica: Spaniolii adoră să vorbească despre orice, inclusiv cu străinii. Îmi face o plăcere deosebită să văd cum uneori, mai ales cei mai în vârstă, intră în transport, se salută binevoitor cu pasagerii și încep să-ți vorbească. Iar dacă văd că nu știi spaniola, trec la limbajul gesturilor…

Viața publică accesibilă: Spaniolii ies în oraș pentru a lua dejunul sau cina, sau pur și simplu pentru a bea ceva („tomar algo”). Ei pot avea frigiderele pline sau pustii, pot avea doar câțiva euro în buzunar, dar oricum vor ieși să socializeze. Acest aspect al vieții publice mă încântă, pentru că spaniolii l-au transformat în stil de viață și pentru că există localuri bune și îngrijite pentru toți – și pentru cei cu mulți bani, și pentru cetățenii cu venituri mai modeste.

Mâncarea tradițională ieftină: Salmorejo și gazpacho, paella și tortilla, dar și alte bucate tipice spaniole sunt accesibile pentru publicul larg în taverne și baruri, cafenele și restaurante. Este o practică normală să mergi undeva și să mănânci ceva tradițional, care este și ieftin, dar și foarte gustos. Asta face ca gastronomia spaniolă să fie îndrăgită și apreciată și de turiști.

Toleranța: Nu am întâlnit oameni mai toleranți ca spaniolii. Majoritatea dintre ei (căci sunt și excepții nesemnificative) acceptă diversitatea, mai ales față de categoriile de cetățeni deseori discriminate în alte țări. Această deschidere atrage și creează confort pentru oricine, inclusiv pentru turiști.

Sportul: Locurile amenajate pentru doritorii de a face sport sunt ceva firesc. În multe parcuri vei găsi diverse „fiare” la care se antrenează oameni de diferite vârste, iar pistele pentru bicicliști sunt o normalitate. Acest interes pentru modul sănătos de viață, pe care spaniolii încearcă să și-l cultive, este lăudabil, mai ales dacă e să ținem cont de pasiunea lor pentru mâncare și, ca urmare, de obezitatea destul de răspândită (inclusiv în rândul copiilor). Adică, spaniolii își cunosc vulnerabilitățile și încearcă să le combată.