Mulţumiţi păsărilor: Fără ele insectele ar fi crescut cât oamenii

În timpul istoriei lor, insectele au avut punctul de evoluţie maximă acum aproxiamtiv 300 milioane ani, când atmosfera era mai bogată în oxigen decât cea din prezent, iar unele insecte zburătoare atingeau o anvergură de peste 80 centimetri.

Vârsta de aur a insectelor a fost atinsă în perioada Carboniferului târziu şi a Permianului timpuriu. În acele vremuri îndepărtate insecte uriaşe asemănătoare cu libelulele stăpâneau cerul Terrei.  Apoi, în timpul apariţiei dinozaurilor, insectele s-au ales cu o serie de prădători şi concurenţi periculoşi: păsările.

"Chiar spre sfârşitul Jurasicului şi începutul Cretacicului, adică acum circa 150 milioane ani, nivelurile oxigenului au crescut, dar insectele au început brusc să-şi micşoreze dimensiunile. Iar acest fenomen aparent straniu, coincide perfect cu apariţia păsărilor.", declară conducătorul stidiului, dr. Mathew Clapman din cadrul Universităţii California din Santa Cruz.

Odată cu apariţia voracelor păsări insectivore, insectele au fost nevoite să-şi reducă dimenisunile pentru a deveni tot mai greu de prins, şi a-şi găsi mai uşor locuri unde să se ascundă de noii duşmani.
Teoria este susţinută şi cu dovezi care ţin de biologia pterozaurilor. După apariţia acestor dinozauri zburători în epoca Triasicului, insectele au mai înregistrat o etapă de micşorare corporală, dar nu atât de accelerată precumcea din perioada apariţiei păsărilor pe scala evolutivă.

Oricum, specialiştii iau în calcul şi alţi factori precum extincţia în masă de la sfârşitul Cretacicului, extincţie care a dus la dispariţia dinozaurilor.

"Personal, cred că micşorarea insectelor a ţinut şi de capacitatea păsărilor de a se specializa. Primele păsări nu erau nişte zburătoare foarte dibace. Dar spre sfârşitul Cretacicului, păsările de atunci semănau deja foarte mult cu păsările din prezent.