9 din 10 celule din organismul uman sunt bacteriene sau parazitare

Potrivit „Human Microbiome Project”, restul de 90% sunt celule bacteriene, virale sau parazitare. Cu toate acestea, specialiştii precizează că acest lucru este perfect normal şi că majoritatea germenilor prezenţi în organism sunt de ajutor.

Pe de altă parte însă, deşi bacteriile se găsesc atât pe suprafaţa corpului, iar unele contribuie la menţinerea sănătăţii, alte microorganisme pot duce la apariţia unor boli serioase.

Printre acestea se află şi nematodele sau viermii cilindrici, care provoacă infecţii atât în cazul oamenilor, cât şi în cazul animalelor. Cel mai frecvent, aceştia afectează copiii producând o boală parazitară numită oxiuraza.

Pe de altă parte, viermii laţi, existenţi în peste 12.000 de specii, se fixează pe pereţii intestinelor, hrănindu-se cu nutrienţi. Aceştia pot atinge chiar şi 15 metri şi trăi până la 20 de ani. De asemenea, alţi viermi laţi pot afecta sănătatea ficatului şi pot chiar să provoace infecţii grave ale creierului.

Una dintre cele mai răspândite boli din regiunile tropicale şi subtropicale, malaria, este de asemenea provocată de paraziţi din genul Plasmodium (Regnul Protozoa). Anual, malaria ucide 1,2 milioane de persoane. Grupul de specii din genul Plasmodium care produc boli la om au fost denumite „paraziţi ai malariei” şi sunt transmişi de femela ţânţarului Anofel.

Pe de altă parte, anumiţi paraziţi trăiesc şi se dezvoltă pe suprafaţa corpului uman, precum păduchii sau parazitul Sarcoptes care provoacă apariţia scabiei.

Potrivit cercetătorilor, în 98% din cazuri, paraziţii de acest fel trăiesc pe gene, în sprâncene sau în foliculii părului nazal.