Valeriu Lazăr: Populismul politicienilor este mai periculos decât deficitul bugetar
„Populismul politicienilor este mai periculos decât deficiul bugetar. De fapt, iresponsabilitatea acestora şi urmărirea intereselor politice înguste, generează probleme finanţelor publice”, a declarat vicepremierul, ministrul Economieiu, Valeriu Lazăr, în cadrul şedinţei plenare cu genericul „Lumea, în căutarea unei noi strategii de dezvoltare”, în cadrul Forumului Economic de la Krynica, Polonia.

El a mai adăugat că “punând în funcţie tiparniţa de bani, pentru a câştiga capital politic în perioade electorale, unii politicieni au contribuit la declanşarea crizei financiare şi economice globale, de rând cu companiile şi instituţiile financiare, care şi-au pierdut reperele morale în goana după supraprofituri”. Misiunea unei companii este să creeze locuri de muncă şi să producă bunuri şi servicii, însă ”odată cu virtualizarea tot mai mare a economiei şi tehnologizarea continuă, corporaţiile au uitat de oameni, creând astfel dezechilibre sociale, politice şi economice”, a declarat Valeriu Lazăr.
Ministrul Economiei, a insistat că soluţiile anticriză elaborate pentru fiecare ţară trebuie să fie personalizate, „pentru că în unele ţări bucata de pâine este prea mică, în timp ce altele consideră diamantele prea mici”. În context, Valeriu Lazăr a declarat că Moldova trebuie şi are spaţiul necesar să implementeze un pachet de stimulare a economiei, pe care nu şi-l pot permite alte ţări din cauza deficitelor bugetare, a datoriei publice enorme şi altor parametri macroeconomici. „Spre deosebire de multe ţări, noi nu doar am citit manualele de economie, ci chiar am implementat lecţiile învăţate”, a declarat Valeriu Lazăr.
Stabilizarea finanţelor publice după criza din 2009 a temperat însă creşterea economică, or Republica Moldova are acum nevoie de o creştere economică accelerată şi calitativă. Deaceea, este nevoie de stimularea sectorului privat prin implementarea unor reforme structurale, printre care modernizarea infrastructurilor, eliminarea barierelor la export, liberalizarea comerţului, stimularea investiţiilor în agricultură, atragerea investiţiilor în producerea industrială, susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii etc. Fără aceste stimulente, economia Moldovei nu va creşte cu ritmuri mai rapide decât 3-4% anual, însă avem nevoie de creşteri mult mai mari pentru ca acestea să fie resimţite de către populaţie prin salarii competitive.
„Moldova are nevoie de creştere economică. Trebuie să găsim resurse interne pentru aceasta, dar la fel de importantă este şi susţinerea externă, care ar trebui să se manifeste în primul rând prin investiţii străine directe”, a spus ministrul Economiei.
Panelul şi-a propus să discute modelele globale de depăşire a crizei economice mondiale şi a fost moderat de fostul preşedinte al Poloniei, Alexandr Kwasniewski, cu participarea vice-ministrului Economiei din China, Hong JunYu, vicepremierilor din mai multe ţări est-europene, preşedintele celui mai mare Grup bursier NYSE Euronext-Bruxelles, Vincent Van Dessel, reprezentanţi ai corporaţiilor internaţionale.


