Un nou concurent pentru banii Fondului Rutier. Calea Ferată ar putea primi peste 25 de milioane de lei
În anul 2018 din resursele financiare acumulate în Fondul Rutier ar putea beneficia și Calea Ferată din Moldova (CFM), arată o inițiativă legislativă a Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Astfel MEI propune completarea Codului fiscal cu o nouă prevedere prin care se stabilește că "suma accizelor achitată la procurarea mărfurilor supuse accizelor de la pozițiile tarifare 271020110-271020190 se restituie agenților economici care procură aceste mărfuri pentru alimentarea vehiculelor feroviare", scrie Mold-Street.
În 8 ani a contribuit cu 192 de milioane lei la Fondul Rutier
Altfel spus acciza achitată pentru motorina consumată de trenurile CFM, va fi restituită întreprinderii de stat.
Autorii susţin că proiectul "este realizat în vederea ameliorării situației financiare la Î.S. Calea Ferată din Moldova, stabilită în calitate de prioritate a Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru anul 2018", precum și în scopul implementării Planului de acțiuni pentru ameliorarea situației la CFM pe anii 2017-2019.
CFM fiind consumator de produse petroliere achită accizul pentru volumul de motorină consumată de locomotivele gestionate de întreprindere, banii însă sunt utilizaţi ca sursa de finanțare a Fondului Rutier, destinat întreținerii drumurilor pe care nu circulă garniturile de tren.
Documentul scoate la iveală că de exemplu în anul 2017 CFM a procurat peste 13.000 de tone de motorină pentru care a achitat peste 170 milioane lei, din care circa 25 de milioane a fost acciz.
Potrivit calculelor prezentate de autori în ultimii opt ani (2010-2017) CFM a contribuit la Fondul rutier cu peste 192 milioane de lei, bani care s-au dus "pentru întreținerea drumurilor și infrastructurii rutiere aferente – concurent a căilor ferate" şi nu pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare.
Pierderi şi credite
Ministerul Economiei mai susţine că în timp ce Republica Moldova împrumută de la donatori externi sume mari pentru modernizarea infrastructurii feroviare, aceasta putea evita crearea datoriilor externe, "prin redistribuirea accizului la motorină pentru modernizarea ramurii feroviare, care la moment este într-o stare nesatisfăcătoare și în ultimii ani, pentru modernizarea acesteia, nu au fost alocate mijloace financiare".
De notat că situaţia financiară a CFM este gravă şi în ultimii ani întreprinderea generează pierderi uriaşe. De exemplu în 2015 pierderile financiare au constituit 105 milioane lei la o cifră de afaceri de 1,06 miliarde lei. În 2016 cifra de afaceri s-a diminuat la circa 910 milioane lei, iar pierderile au constituit peste 53 de milioane lei.
Un an şi ceva în urmă a fost iniţiat Proiectul Investițional de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare finanțat de către Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în comun cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și Uniunea Europeană.
Proiectul,al cărui buget este de peste 100 de milioane euro prevede achiziționarea de noi locomotive Diesel și reabilitarea infrastructurii feroviare. Licitaţia de achiziţie a locomotivelor anunţată un an şi ceva în urmă nu s-a finalizat încă.
Conform Planului de Investiții 2014 - 2020 al CFM, infrastructura feroviara din Moldova ar necesita investiții de aproape 300 milioane euro pana în 2020 în vederea îmbunătățirii calității și a siguranței.
Pentru a acumula ceva bani, dar şi pentru a scăpa de activele vechi şi neutilizate CFM a scos la licitaţie "cu reducere" 887 de vagoane hopper, platforme fitting şi vagone tip 918, iar la licitaţie repetată - nouă vagoane de serviciu şi 36 de vagoane refrigeratoare. Valoarea activelor licitate este de circa 100 milioane lei.


