Tot mai mulţi moldoveni cu studii superioare migrează peste hotare

Astfel, numărul migranţilor la muncă peste hotare cu studii superioare conform datelor oficiale ale Biroului Naţional de Statistică a constituit 33 600 în anul 2011, dintre care 14,4 mii au plecat în Federaţia Rusă, 9,2 mii în Italia, 1,1 mii în România, 600 în Portugalia, 400 în Israel, etc.

Totodată, potrivit Consiliului General al Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova, numărul cadrelor didactice care au abandonat sistemul de învăţământ aproape s-a dublat – de la 781 persoane în anul de învăţământ 2010/2011 la 1434 persoane în anul 2011/2012.

Salarizarea precară şi condiţiile necorespunzătoare de muncă continuă să influenţeze cadrele didactice, inclusiv tinerii absolvenţi ai universităţilor pedagogice să accepte alte locuri de muncă decât cele din sistemul de învăţământ sau să migreze peste hotare, constată autoarea analizei Diana Cheianu-Andrei, expert asociat IDIS „Viitorul”, doctor în sociologie. 

Alte cauze ale emigrării sunt determinate de managementul instituţiilor de învăţământ şi sistemul de apreciere şi creştere profesională. În topul preferinţelor conform dorinţele de emigrare a cadrelor didactice se află Italia, Canada, Franţa, Federaţia Rusă, Germania, SUA.

„Numărul cadrelor didactice care sunt valorificate în ţările de destinaţie sau care revin şi valorifică experienţa acumulată peste hotare în ţara de origine este mic. Astfel, migraţia cadrelor didactice din Republica Moldova este un fenomen de irosire a creierilor întrucât forţa de muncă calificată este angajată preponderent la munci necalificate”, explică Diana Cheianu-Andrei.

Efectele migraţiei cadrelor didactice sunt multiple şi complexe: pierderea directă a resurselor umane instruite, reducerea potenţialului intelectual al ţării, reducerea competitivităţii. Pe de altă parte, migraţia cadrelor didactice generează, de asemenea, şi pierderi economice ale resurselor financiare investite în instruirea cadrelor didactice, lipsa cadrelor didactice în instituţiile de învățământ şi îmbătrânirea contingentului didactic al celor care activează în aceste instituţii. Spre exemplu, ponderea cadrelor didactice în învăţământul primar şi secundar general ce au o vechime de 18 ani şi mai mult a crescut de la 52,1% în anul de studii 2000/2001 la 63,6% în anul de studii 2010/2011. De asemenea, este în creştere ponderea cadrelor didactice în vârstă de pensionare. În aceste instituţii, se atestă o creştere de la 6,6% în anul de studii 2001/2002 la 19,6% în anul de studii 2010/2011.

„Reieşind din această situaţie, autorităţile Republicii Moldova trebuie să elaboreze şi adopte măsuri care să determine reducerea migraţiei în rândul cadrelor didactice şi să creeze condiţii economice şi profesionale pentru reîntoarcerea în Republica Moldova. Totodată, este recomandată dezvoltarea unor scheme specifice de migrare la muncă (sezoniere) pentru cadrele didactice pe parcursul verii (2-3 luni) care să le permită să-şi îmbunătăţească situaţia financiară, dar şi să-şi păstreze competenţele deţinute”, recomandă autoarea.

O altă propunere ar fi introducerea plăţii pentru performanţă didactică şi crearea oportunităţilor de promovare şi avansare profesională pentru tineri, precum şi asigurarea cursurilor de perfecţionare pentru cadrele didactice revenite la munca de peste hotare în sistemul educaţional.