Spune-mi câte IMM-uri ai ca să-ţi spun cât de dezvoltat eşti

Discrepanţele de dezvoltare fiind tot mai accentuate de la un an la altul.

Cifra de afaceri a întreprinderilor mici şi mijlocii din Chişinău se ridică la 71,8 miliarde lei, iar venitul obţinut din vânzări până la impozitare constituia 5,1 mil. lei.

Potrivit datelor statistice, după municipiul Chişinău cu cele mai multe IMM-uri  este regiunea de centru a ţării, (13 raioane), care are de 7,1 ori mai puţine IMM-uri faţă de capitală. Iar raioanele din nordul şi sudul Republicii Moldova cu câte 5,7 mii şi respectiv 2,4 mii unităţi.

Deşi numărul IMM-urilor este într-o creştere permanentă, totuşi aproape jumătate – 49,1% din numărul total pe ţară de 47,3 mii în 2011, activează în domeniul comerţului, urmate de cele din industria prelucrătoare – 13% şi cele din transport – 9% şi agricultură – 7,8%.

„În perioada de stabilire a relaţiilor de piaţă, rolul IMM-urilor era determinat nu doar de structura economiei creată, în care ponderea înaltă o ocupa genurile de activitate, preferate  de întreprinderile mici, ci  şi de existenţa resurselor umane, rămase fără lucru, a utilajelor neutilizate, materiilor prime secundare, care optim puteau fi utilizate de către micul business. Iar în decursul a 20 de ani, sectorul IMM al Republicii Moldova a crescut atât din punct de vedere calitativ, cât  şi cantitativ. Dar criza financiar-economică mondială s-a reflectat negativ asupra IMM-urilor. Iar cercetarea impactului crizei asupra rezultatelor acestui sector, a unor grupe de IMM-uri, permite de a considera mult mai concret posibilităţile şi restricţiile lor în condiţiile mediului extern nefavorabil, de a argumenta perfecţionarea politicii de reglementare a acestora”, sunt de părere unii experţi economici.

Datele statistice relevă că în Republica Moldova, IMM-urile constituie o pondere esenţială în numărul total al agenţilor economici, care asigură ocuparea forţei de muncă şi un nivel modest de venit, dar şi saturarea pieţei de mărfuri.

În 10 din 12  ţări ale Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) ponderea IMM-urilor în PIB constituie mai puţin de 50%, în 5 ţări – mai puţin de 30% în tip ce în Republica Moldova ponderea IMM-urilor în PIB este 28,3%. Acestea participă destul de activ la fabricarea bunurilor  şi serviciilor, care satisfac cererea, în special pe piaţa internă.

Statul susţine dezvoltarea IMM-urile cu aproape un miliard de lei până în 2020

Potrivit strategiei de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii 2012-2020, statul urmează să susţină dezvoltarea IMM-urilor cu 941 mil. lei. Ministerul Economiei îşi propune să crească numărul întreprinderilor mici şi mijlocii la jumătate faţă de media europeană. Până în 2020 numărul IMM-urilor se intenţionează a fi majorat la 25 de unităţi la 1000 de locuitori. Totodată, intenţia autorităţilor mai vizează şi creşterea numărului angajaţilor în cadrul IMM-urilor cu 10%, la 65% şi atingerea unei ponderi de 38% în PIB până în 2020. Pe de altă parte însă dezvoltarea IMM-urilor este împiedicată de accesul greoi la finanţare, care de altfel este principala preocupare pentru IMM-urile moldoveneşti.

Potrivit raportului „Costul Reglementării de Stat al Activităţii de Întreprinzător”, 39% din companii consideră accesul la finanţare ca fiind principala constrângere în dezvoltarea afacerilor. În special, potrivit „The Investment Reform Index” OECD 2020, doar 27 % din companiile mici apelează la bănci pentru a-şi finanţa investiţiile, comparativ cu  companiile mari care înregistrează 40,3 % la acest capitol. Penetrarea creditelor în Republica Moldova este foarte modestă. Creditele acordate sectorului privat în anul 2011, au reprezentat doar 36% din PIB. Acest raport este cu mult sub media de 52% înregistrată în statele din Sud Estul Europei. Penetrarea creditelor în Republica Moldova este limitată de dificultăţile pe care companiile le întâmpină la obţinerea creditelor de la bănci. Începând cu anul 2003, ratele dobânzilor la credite au fost stabil înalte, iar ratele nominale ale dobânzilor la  creditele noi în lei moldoveneşti au rămas în intervalul de la 18 la 21 la sută, şi au ajuns către sfârşitul anului 2009, la 20,3 la sută. În 2012 însă, conform statisticilor Băncii Naţionale a Moldovei, rata medie a dobânzii a scăzut treptat, constituind 12,73 %.

Piaţa de capital, alternativa pentru finanţarea IMM-urilor

Piaţa de capital reprezintă o sursă de finanţare, oferind IMM - urilor posibilitatea de a atrage investiţii pe termen lung  prin intermediul emisiunilor de acţiuni şi obligaţiuni. Însă piaţa autohtonă de capital este subdezvoltată din cauza mai multor factori, printre care: lipsa de capital autohton ce poate fi implicat pe piaţa de capital, performanţa redusă în atragerea investiţiilor, atitudinea reţinută a capitalului străin faţă de investiţiile naţionale de portofoliu, interesul  redus al populaţiei faţă de  tranzacţiile cu valori mobiliare, penetrarea slabă pe piaţă a capitalului străin, nivelul ridicat al ratelor  la dobânzile bancare comparativ cu beneficiile oferite de piaţa de capital. Totodată, oferta redusă de fonduri pe piaţa de capital este cauzată şi de faptul că economiile populaţiei nu sunt încurajate a fi investite în aceasta, din cauza dobânzilor ridicate din sectorul bancar, dar  şi neîncrederii în mecanismele  şi instituţiile pieţei de capital.

În prezent, investirea în imobile sau alte bunuri patrimoniale este o alternativă mai atractivă decât investirea în titluri financiare. Prin urmare, una dintre problemele principale ale sectorului IMM autohton este identificarea surselor alternative de finanţare netradiţională, o pondere însemnată deţinând-o asistenţa financiară externă.

În prezent, la etapa deficitului de finanţare a businessului, Republica Moldova obţine sprijin financiar de la diferite instituţii financiare internaţionale, parteneri de dezvoltare  şi, prin intermediul unor proiecte sau programe de creditare/finanţare asigură IMM-urilor acces la resurse financiare, utilizând 3 scheme de finanţare, finanţarea directă a instituţiilor financiare locale, care la rândul lor acordă credite sectorului IMM-urilor în condiţiile generale ale băncii, finanţarea „apex”, după principiul „primul venit – primul servit”, în cadrul căreia fondurile sunt puse la dispoziţia instituţiilor financiare pentru anumite scopuri strict delimitate, finanţarea de leasing, care utilizează scheme de finanţare quasi-leasing.

Autorităţile vor să reducă riscul în afaceri în mediul rural

Dezvoltarea infrastructurii instituţionale  şi a serviciilor regionale de consultanţă în afaceri va avea scopul de a reduce riscul în afaceri, de a  facilita accesul pe piaţă şi de a accelera  creşterea şi dezvoltarea IMM-urilor. În acest sens, vor fi create noi centre de consultanţă locale şi regionale, care vor oferi o paletă de servicii pentru IMM-uri pentru întreg ciclul de afaceri, în scopul de a evita falimentarea acestora şi de a le ajuta să se integreze mai bine pe piaţă. Iar în scopul dezvoltării competenţelor autorităţilor publice locale  şi altor actori interesaţi, agenţiile de dezvoltare regională Nord, Sud  şi Centru vor organiza, cu suportul donatorilor internaţionali, sesiuni de instruire cu tema „Elaborarea proiectelor transfrontaliere”, fapt care va îmbunătăţi calitatea proiectelor transfrontaliere şi va  facilita participarea la apelurile  de propuneri de proiecte ale Programului Operaţional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013 şi a altor programe.