Spălări de miliarde de dolari, în tandem cu atacurile raider
Preluări masive de proprietăți prin atacuri raider și spălări de bani prin băncile moldovenești - sunt două tehnologii criminale care au prins formă în perioada regimului comunist, dar au luat amploare în perioada actualei guvernări.

În timp ce sistemul bancar și de asigurări din Republica Moldova era zguduit în proporție de 80 la sută de atacuri raider (2010-2013), exact în aceeași perioadă prin țara noastră se spălau zeci de miliarde de dolari. În ambele scheme criminale regăsim aceiași judecători corupți, aceleași metode și stratageme, dar și aceiași beneficiari.
RISE Moldova a publicat la sfârșitul lunii trecute investigația unui grup de jurnalişti care au descoperit cap-coadă felul în care operează una dintre cele mai mari scheme de spălare de bani din Europa de Est. În ultimii patru ani, organizaţii criminale şi politicieni corupţi din Rusia au transferat 20 de miliarde de dolari din fonduri murdare în cadrul unui circuit global de spălare de bani.
În schemă au fost implicate bănci rusești, multe dintre care au rămas fără licență, dar și bănci din Letonia și Republica Moldova. Ieri, presa rusă a anunțat că instituțiile de drept din Rusia au lansat o anchetă pe marginea acestui caz.
În schema de spălare de bani, într-un volum ce depășește PIB-ul mai multor țări, au fost implicați peste 20 de judecători de la 15 instanțe de judecată din Republica Moldova. Practic, aceștia au avut rolul de legalizare a banilor, pronunțând, la solicitarea unui lanț de companii off-shore, peste 50 de ordonanțe judecătorești privind încasarea în mod solidar a unor datorii fictive, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari.
Lideră la acest capitol este Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău, condusă de finul de cununie al președintelui CSJ, Mihai Poalelungi, cu cel puțin 12 ordonanțe, urmată de Judecătoria Centru, mun. Chișinău, condusă de protejații săi, Ion Țurcanu și Ecaterina Palanciuc - cu cel puțin 7 ordonanțe.
Unii dintre judecătorii implicați au demisionat din sistem. Deși Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova a pornit o cauză penală pe marginea acestui caz în februarie curent, niciunul dintre judecătorii implicați nu reprezintă subiectul anchetei.
„Spălătoria” a fost pusă în funcțiune pe 22 octombrie 2010, atunci când compania britanică Valemont Properties Limited, în calitate de creditor, a înaintat o cerere de chemare în judecată la Judecătoria sect. Râșcani prin care a solicitat încasarea datoriei de 180 de milioane de dolari de la cetățeanul moldovean Andrei Abramov și de la două companii din Rusia. Litigiul a fost examinat de către judecătorul Gheorghe Gorun de la Judecătoria Râşcani, care a dat câștig de cauză companiei Valemont Properties LTD, având la bază doar copiile unor acte.
Același judecător Gorun a fost pionul raiderilor la Moldova Agroindbank 2013. În urma unei ordonanţe, prin care magistratul a dispus încasarea de la CG Venture B.V. a unei pretinse datorii în mărime de 3,5 milioane de euro. Judecătorul a scăpat nepedepsit. Deși Colegiul disciplinar a propus demiterea acestuia, Consiliul Superior al Magistraturii a decis să-i accepte cererea de demisie, după ce magistratul a invocat probleme de sănătate.
Revenind la „spălătoria rusească”, ulterior în schemă apare și executorul judecătoresc Anatol Chihai, care a executat ordonanța. Acesta a deschis un cont la Moldindcombank pentru a primi banii transferați de la companiile rusești, bani care au fost apoi transferați în contul Valemont Properties LTD deschis la Trasta Komercbanka din Letonia. Anatolie Chihai este unul dintre principalii figuranți în cazul atacurilor raider asupra Băncii de Economii din vara lui 2011.
Valeriu Gîscă – un alt judecători din cei 20 atraşi în schema de spălare de bani. Gîscă este şi magistratul care a emis cele mai multe ordonanțe, cinci la număr, privind încasarea datoriilor în sumă totală de 2,1 miliarde de dolari în favoarea companiilor off-shore. După ce și-a încheiat „misiunea”, el și-a dat demisia.
Aflat aproape la vârsta de pensionare, Gâscă a plecat mai devreme din sistem. La 12 august 2011, pe numele său era intentată o procedură disciplinară, magistratul fiind acuzat că ar fi încălcat atât procedurile penale, cât şi etica judecătorească.
Chiar în timp ce cererea de eliberare din funcție se afla în examinare la Consiliul Superior al Magistraturii, pe 18 decembrie 2012 judecătorul a eliberat ultima ordonanță din schemă semnată de el, în sumă de 500 de milioane de dolari. Iar la 3 zile de la această acțiune, în Monitorul Oficial a fost publicat decretul președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, privind eliberarea lui Gîscă din funcția de judecător.
La fel ca și în cazul atacurilor raider, nicio instituție abilitată cu prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului - CNA, BNM, CNPF, Ministerul Justiției, etc., nu a reacționat nici pe parcursul, nici după realizarea lor, deși spălările de bani se desfășoară de ani de zile în tandem cu atacurile raider, iar protagoniștii, inclusiv judecătorii criminali sunt cunoscuți și tragerea lor la răspundere este doar o chestiune de voință, consideră avocatul Andrei Năstase.
„Dimpotrivă, crimele au continuat și după aceasta, iar judecătorii-raider și spălători de bani ai mafiei continuă să activeze, plătiți din fonduri de stat și occidentale, mită oligarhică și rusească, promovați în funcții administrative și ierarhic superioare, sau în cel mai rău caz pentru unii dintre ei, lăsați să plece nepedepsiți din sistem, cu remunerări din aceleași surse”, a declarat Năstase, într-un memoriu adresat instituțiilor internaționale.
Experții consideră că implementarea acestei scheme internaționale de spălare de bani a fost posibilă în Republica Moldova pentru că instituțiile de stat sunt controlate de prim-vicepreședintele PD, oligarhul Vladimir Plahotniuc. Or, anume CNA și PG, instituții responsabile direct de prevenirea spălării banilor, au fost partajate PD-ului.
„Nimic în RM, nici atacurile raider, nici tâlhăriile, nici spălările de bani nu ar avea loc dacă instituțiile statului ar sta pe mâna unor persoane puse acolo ca să slujească beneficiarilor. Beneficiar este cel care stăpânește aceste instituții. Plahotniuc tot întoarce acele prin presa sa spre Filat, Shor și alții. De ce nu lasă aceste instituții să-i investigheze și să-i bage la pușcărie dacă-s vinovați? Beneficiar al acestei scheme, din tot probatoriul pe care l-am însușit, este Vladimir Plahotniuc. Dacă nu este beneficiar direct, pentru că este prea mic pentru aceste miliarde, atunci este o sculă în această schemă. El a transformat RM într-un recipient de spălare a banilor”, consideră avocatul Andrei Năstase.
Guvernul s-a trezit abia după ce infractorii și-au implementat cu succes schema de spălare a banilor prin intermediul judecătorilor din Republica Moldova. Pe 22 iulie, premierul Iurie Leancă, și-a asumat răspundereapentru un pachet de legi inclusiv cel privind „ridicarea imunității judecătorilor pentru infracțiunile de spălare de bani și de îmbogățire ilicită”.


