Situația e tristă, dar stabilă

Chiar dacă nu toți investitorii consultă raportul când decid asupra investiției, acest raport oricum este o oglindă a cât de tare guvernele se preocupă de atractivitatea țărilor sale și cât de conștiente sunt acestea de faptul că e nevoie de o economie puternică pentru a avea bani pentru toate celelalte.

În primul rând trebuie să fac o precizare. S-a strecurat o greșeală pe „страничка” Moldovei pe Doing Business. Moldova nu a urcat 3 poziții, ci a coborât 2. Ne-am clasat pe 83, după ce anul trecut am fost pe 81. Nu pe 86. Pe 86 a fost Mongolia și cred că e aproape firesc ca oameni care nu au auzit nici de una nici de alta să le mai încurce între ele. Dar nu e datoria presei noastre să verifice titlurile cu rapoartele propriu-zise.

Eroarea e nesemnificativă, deoarece oricum ambele rezultate sunt aproximativ egale cu zero. Diferența este doar pentru unele instituții media care în loc să scrie cu litere mari că situația e gravă, au fost nevoite să scrie cu litere obișnuite că situația nu e bună. Dar situația chiar nu e bună de loc.

Variația medie mică este pentru că:

- Principalul salt este creșterea cu 32 poziții la capitolul protecția investitorilor. O fi fiind din cauza luptei guvernului cu raiderii și legislația adoptată în acest sens.

- Următorul succes este creșterea cu doar 4 poziții la capitolul insolvabilitate. Ura. Acum procesul de falimentare decurge mai ușor. Înduioșător, pe timp de criză.

- Unica scădere mai semnificativă este cea de înregistrare a afacerii (minus 10 poziții).

- Restul scăderilor sunt mici (minus 2-3 poziții): permise în construcții, conectarea la energia electrică și plata impozitelor.

Problema cu acestea 3 nu este că am scăzut nesemnificativ, ci faptul că pozițiile noastre din start erau foarte proaste și se pare că nu au constituit o prioritate pentru a fi îmbunătățite:

1. Plata impozitelor (locul 109): o companie trebuie să facă în medie circa 48 plăți anual, iar timpul mediu petrecut pe raportare este de 220 ore pe an. Asta ar fi aproape o lună și jumătate dedicată integral procesului de achitare a impozitelor. (nu știu dacă asta influențează cumva speranța de viață a contabililor, dar nu m-aș mira să da)

2. Conectarea la electricitate (locul 161): chiar dacă numărul de proceduri este egal cu 7 și nu pare prea mare, după măsurările autohtone, numărul de zile de așteptare pentru conectare – arată depresiv – 140. De aici și proverbul „pregătește sania de cu vară și trage lumină de cu primăvară”.

3. Permisele în construcții (locul 168): 26 proceduri, 291 zile de așteptare! Poate inclusiv din aceste motive, prea mulți nu le mai așteaptă și construiesc neautorizat. (vezi Chișinău)

Cu exact un an în urmă ministrul economiei a declarat că am vrea să deţinem locul 1 în topul Băncii Mondiale al ţărilor reformatoare. Acum e clar că cel puțin 3 miniștri nu au strălucit, în acest an, la capitolul mediu de afaceri, iar discursul și acțiunile nu s-au întâlnit. În linii mari, am stagnat în acest an la capitolul Doing Business. Poate a cere FMI-ul și s-a face. Poate la anul. Poate cu mai multă viziune și voință. Mult mai multă decât ieri.

Andrian Gavriliță