Sinteza Kroll-2: Cele 3 bănci ar fi spălat aproape 3 miliarde USD

Cele 57 de pagini oferă mai multe detalii despre schema jafului bancar, modul cum s-au făcut transferurile de bani și acțiunile concertate ale grupării Șor, dar care însă nu vine cu niciun nume nou despre cei care ar mai fi beneficiat sau au contribuit la această fraudă de proporții, scrie unimedia.info.

Asta pentru că, afirmă compania, publicarea acestora, ar putea dăuna atât anchetei, cât și imaginii acestora, de vreme ce, vinovăția lor nu esta stabilită definitiv. Kroll susține că anumite persoane ar fi beneficiat direct sau indirect de circa 50 de milioane de dolari.

În același timp, sinteza scoate la iveală un lucru cel puțin ciudat. Miliardul de dolari a dispărut din Moldova timp de 2 zile, 25-26 noiembrie, la aproape 2 săptămâni după ce Guvernul Leancă, la sugestia guvernatorului BNM din acea perioadă, Dorin Drăguțanu, oferea acele garanții guvernamentale.

Pentru că sinteza este în engleză, UNIMEDIA a încercat să rezume în câteva paragrafe cele mai importante momente ale acesteia.

Potrivit comunicatului Kroll, în ianuarie, anchetatorii americani vor veni la Chișinău unde vor prezenta personal procurorilor mai multe detalii despre schemele folosite și modul cum pot fi recuperați banii. Aste pentru că, în cazul în care informațiile ar ajunge într-un circuit mai larg, ar putea fi prejudiat iremediabil procesul de recuperare a banilor. Această misiune din ianuarie se va încheia cu o conferință de presă, susține BNM, iar companiile implicate spun că sunt pregătite pentru cea de-a treia fază a anchetei. 

Revenind la sinteză, anchetatorii americani susțin în continuare implicarea acestui Grup Shor în frauda bancară și, toate cercetările efectuate încă în prima fază a raportului, arată spre Ilan Shor atât ca omul care a stat în spatele schemei, dar și ca beneficiar final al acesteia. 

Perioada de referință a acestei fraude, susține Kroll, o reprezintă anii 2012-2014, cu faza finală desfășurată pe parcursul lunii noiembrie 2014. În acești ani, Grupul Șor constituit din nu mai puțin de 77 de entități grupate în jurul lui Ilan Șor, ar fi organizat și participat la mai multe acțiuni care au dus în final la această pierdere ce se cifrează la 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc.

În această perioadă prin diverse acțiuni a fost preluat controlul asupra celor 3 bănci. Anchetatorii susțin că banii pentru preluarea controlului asupra instituțiiloe bancare a fost făcut tocmai cu banii acestor bănci care au fost luați cu împrumut direct, cât și indirect de acest grup. 

În total, prin aceste 3 bănci, doar în acești 2 ani au fost rulate și spălate aproape 3 miliarde de dolari. Fondurile, în mare parte aparțin celor trei bani, iar pentru tranzacțiile dubioase au fost folosite în special 2 bănci letone. De asemenea, în toate aceste tranzacții au mai fost implicate bănci din Estonia, Rusia, Cipru și Republica Moldova. 

Schema folosită era destul de complexă. Banii erau transferați din băncile moldovenești ca împrumut către conturi străine. O bună parte din bani au ajuns la 2 bănci din Letonia unde, prin intermediul sistemelor electronice de banking, erau transferați de pe un cont pe altul ca datorii sau împrumuturi. De mult ori, banii veniți din Moldova erau asociați în tranzacții cu sume de altă proveniență. De fiecare dată, toate aceste conturi aparțineau unor companii off-shore rezidente în Marea Britanie, Belize sau Panama. 

Această schemă de spălare a celor 2,9 miliarde USD s-ar fi desfășurat în mai multe etape. Astfel, în perioada Ianuarie 2012 - Aprilie 2014, prin prima bancă letonă au fost spălate 478 de milioane de dolari. Ulterior, doar în mai-noiembrie 2014, cea de-a doua bancă letonă ar fi prelucrat alte 2,1 miliarde de dolari venite de la cele 3 bănci din Moldova. 220 de milioane ar fi revenit în Moldova atât la cele 3 bănci falimentare, cât și la alte bănci, iar alte 110 de milioane ar fi plecat spre alte jurisdicții, în special spre Rusia. 

Din cele 2,6 miliarde de dolari trecute prin cele 2 bănci letone, prin mai multe plăți, împrumuturi sau datorii fictive, 2 miliarde au ajuns înapoi în Moldova, în timp ce, susține Kroll, cel puțin 600 de milioane ar fi ajuns în alte conturi din străinătate. La asta, se adaugă și cele cel puțin 300 de milioane de dolari plecate în alte conturi. Astfel, concluzia fermă a anchetatorilor americani este că frauda finală s-a cifrat între cel puțin 600 de milioane de dolari și mai mult de un miliard. Banii au ajuns în băncile din următoarele țări: 

Raportorii de la Kroll susțin că au intervievat mai mulți oficiali de rang înalt de la cele 3 bănci moldovenești și, în același timp, au avut întrevederi cu responsabili ai sistemelor bancare din principalele țări implicate în această fraudă. 

Revenind la acel grup Șor, expunerea acestuia a crescut de 100 de ori începând cu 2010. Dacă la începutul acestei perioade, companii din această grupare datorau celor 3 bănci 10,4 milioane de Dolari, în noiembrie 2014, expunerea lor a ajuns la suma de 951 de milioane. Această sumă, a fost mutată de pe 24 spre 25 noiembrie din BEM spre Banca Socială aparent cu garanțiile unei bănci ruse. Raportul Kroll a ajuns la concluzia că aceste garanții nu au existat niciodată fiind falsificarte de administrația Băncii. Asta și pentru că, astfel de garanții urmau să ie prezentate pe hârtie. Ori pentru a prezenta un contract de acest gen, era nevoie în mod normal de cel puțin 2-3 zile. În perioada dintre 1 și 24 noiembrie 2014, astfel de garanții erau prezentate însă aproape zilnic. 

De asemenea, s-a stabilit că, actele prin care s-au făcut aceste tranzacții mari ar fi dispărut în acel incident binecunoscut când o mașină a BEM ar fi ars la Ialoveni, însă informațiile electronice au fost restabilite. Asta chiar dacă, susține Kroll, s-a demonstrat că anumite persoane din conducerea băncilor a încercat să șteargă datele. 

În același timp, în urma verificărilor și interviurilor efectuate de anchetatorii Kroll, s-a stabilit că angajații băncilor ar fi anunțat în scris conducerea băncilor despre riscurile la care se expun, însă, de fiecare dată, avertizările lor rămâneau fără răspuns. Totodată, cel puțin responsabilii de creditare de la BEM ar fi comunicat destul de des cu solicitanții de credite care aveau în mail, adresa @shorholding.com, însă afirmă niciodată nu au suspectat că aceste companii ar avea vreo legătură cu Ilan Șor. 

Cea mai importantă fază a fraudei s-a desfășurat între 24 și 25 noiembrie 2014. Atunci când, întregul portofoliu de împrumut al BEM a fost transferat către Banca Socială. Ulterior, întreaga sumă de 956 de milioane de Dolari a fost transferată către 5 companii moldovenești afiliate lui Ilan Șor. De aici, banii au ajuns pe 5 conturi la o bancă din Letonia. Ulterior, toată suma a fost distribuită prin alte conturi, ca într-un final să ajungă să fie plătiți ca datoriile Băncii de Economii. Interesant este faptul că, garanțiile bancare aprobate de Guvernul Leancă s-au dat la 13 noiembrie. Cu 11 zile mai devreme ca banii să plece efectiv din Republica Moldova.

Ceea ce au mai stabilit anchetatorii americani reprezintă jurisdicțiile în care au ajuns banii. Sau, mai bine zis, locul unde ultima dată au ajuns transferurile. Ce s-a făcut mai departe cu banii, urmează să stabilească organele de drept. 

Sume mai mici ca aceste din acest tabel au mai ajuns în: Olanda, Emiratele Arabe Unire, Singapore, Liechtenstein, India, Marea Britanie, Polonia, Franța, Luxembourg, Cehia, Ucraina, Vietnam, Brazilia, Irlanda, Monaco, Andorra, Coreea de Sud și Taiwan. 

Vezi aici întreaga sinteză a raportului Kroll 2 publicată de BNM