Schemele care au îngenuncheat leul

Analiştii susţin că Banca Naţională se face responsabilă de situaţia creată pe piaţa valutară pentru că nu a intervenit în momentul oportun, deşi putea s-o facă. Aceştia remarcă faptul că şi în 2011, BNM nu a avut nici o reacţie la atacul raider prin care doi dintre acţionarii Băncii de Economii, Victor şi Viorel Ţopa, au fost deposedaţi de 18 la sută din acţiuni. Subiectul a fost discutat la Ora Expertizei.
 
„Asupra leului are influenţă, nu numai politicile BNM dar şi un şir de alţi factori importanţi. De exemplu, deficitul bugetar care este mai mare decât cel recomandat de FMI. Al doilea factor, importurile sunt acoperite de exporturi în proporţie de 43 la suta. Acest lucru este combinat cu factorul pentru că remitenţele au scăzut cu 20 la sută. Al treilea factor sunt aceste nereguli din sectorul bancar, delapidări şi acest lucru este indicat direct în acelaşi raport al FMI”, a menţionat fostul viceministru al Economiei, Veaceslav Afanasiev.
 
Fostul vicepremier, Valentin Dolganiuc, a menţionat că în Republica Moldova nu avem o viziune de securitate financiară. „Există doar interese. O subvenţionare sau o susţinere a trei bănci de către BNM prin acele care spune 4 miliarde, care 10 miliarde. S-a spus că banii de la Banca de Economii şi Banca Sociala au fost transferaţi în Rusia. Au fost cumpăraţi dolari şi euro, şi exportaţi în Rusia”, a subliniat Dolganiuc.
 
În context, expertul economic, Gheorghe Costandachi, a afirmat că „a fost o schemă din timp elaborată, pusă în sarcina BNM. A fost un scop de a spăla aceste 4-5 miliarde de lei peste hotare. Din acel moment, cursul leului a creat premisele de o criză economico-financiară nemaipomenită”.
 
„Banca de Economii va reveni în proprietatea statului, dar cele 80 de milioane de euro vor fi recuperaţi sau nu? Niciodată. Practic ce s-a întors statului?”, a adăugat Valentin Dolganiuc.

În opinia analiştilor, furtul de la BEM a fost autorizat de către BNM. „Cazul de 18 procente, ăsta n-a fost atac raider. Ăsta a fost furt direct la care nu s-a autosesizat nimeni. Nici o structură, nici organe de justiţie, nici poliţie, nici organe de anchetă, nici sistem bancar. Banca Naţională a autorizat acest furt”, a precizat Costandachi.
 
Potrivit lui Dolganiuc, autorii furtului trebuie să stea pe banca acuzaţilor. „Dar ei beneficiază de imunitatea parlamentară, de imunitate guvernamentală. Adică ei nu pot fi deferiţi justiţiei. În loc să fie judecaţi, cei care au făcut aceste tâlhării, ei i-au judecat pe cei care au fost victime ale acestor scheme ale dânşilor. Iar procuratura i-a acoperit”, a continuat Dolganiuc.

„Sunt înclinat să cred vorbelor lui pentru că în sectorul bancar foarte mult înseamnă încrederea în stabilitate, în faptul că cei care gestionează banii nu fac operaţiuni dubioase care să aducă cuiva foloase peste noapte”, a spus Afanasiev.

„Banca de Economii, într-adevăr este unica bancă de sistem care influenţează direct pe toate căile atât economia reală, dar şi sfera socială”, a afirmat Costandachi.

Potrivit fostului ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa situaţia deplorabilă în care este astăzi Banca de Economii se trage din anul 2011, de la preluarea frauduloasă a pachetului de 18,5 la sută de acţiuni de la cei doi oameni de afaceri Victor şi Viorel Ţopa.
 
Situaţia s-a agravat după ce noua conducere a băncii a acordat credite neperformante în valoare de peste 1,3 miliarde dolari, iar ulterior statul a cedat pachetul majoritar de acţiuni.