Reluarea traficului marfarelor prin Transnistria: cine şi ce câştigă?

“De la scurtarea drumului CFM își va reduce veniturile cu 100 mil. lei, pentru că se optimizează transportul de mărfuri pentru agenții economici, ceea ce micșorează costurile. Pe de altă parte, CFM-ul devine mai atractiv ceia ce poate conduce, eventual, la  transportarea unui volum mai mare de mărfuri”, consideră Roman Chircă, director al Institutului Economiei de Piață.

Transportul feroviar de mărfuri prin regiunea stângă a Nistrului până la sistarea lui în 2006 era atractiv pentru agenții economici pentru distanța scurtă de pe care o parcurgeau pentru a ajunge în CSI și în regiunea balcanică. După redirecționarea lui prin nordul țării, o parte din agenții economici s-au reorientat spre transportul rutier. De exemplu până la Kameneţ-Podolsk, tariful pentru mărfurile transportate constituie în medie 20 de dolari per tonă.

“Dacă CFM va adopta o politică rațională de adaptare a costurilor și va face respectivul transport de mărfuri mai atractiv decât cel rutier, va avea de câștigat. Însă dacă administrația întreprinderii va adăuga măsuri suplimentare pentru agenții economici, nu puteam vorbi decât de o abordare conservativă”, explică Roman Chircă.

Potrivit expertului, detaliul cu neacumulările de 100 mil. vine mai degrabă din interesul de a menține situația prezentă la companie. Chiar dacă tariful transportului de mărfuri va rămâne același, agentul economic va avea de plătit mai puțin, deoarece se va reduce distanța parcursă.

Totuși, redeschiderea transportului de mărfuri pe segmentul transnistrean sporește importanța geopolitică a căii ferate, de exemplu, agenții economici din Ucraina ar putea utiliza căile ferate moldovenești pentru tranzitarea mărfurilor spre România, partea balcanică și chiar spre partea estică a comunității europene.

Însă statisticele transportului feroviar de mărfuri arată că acesta în ultimii ani este într-un continuu picaj. De exemplu, doar în primul trimestru al anului curent transportul feroviar de mărfuri a fost, practic, înjumătățit, fiind transportate 699,9 mii tone de mărfuri, volum inferior celui înregistrat în aceeaşi perioadă din anul 2011 cu 41,3%. În structura mărfurilor încărcate în vagoane la staţiile de cale ferată din ţară ponderi mai mari s-au înregistrat la următoarele grupe de mărfuri: cereale şi produse de panificaţie – 29,1% (în ianuarie-martie 2011 – 59,6%), metale feroase şi fier vechi – 26,8% (în ianuarie-martie 2011 – 11,3%), materiale de construcţie şi ciment – 13,1% (în ianuarie-martie 2011 – 5,8%).

Autoritățile cred că agenții economici vor da năvală la transportul feroviar de mărfuri 
Descreșterea veniturilor cu 100 mil. lei la CFM de fapt în mare parte e cauzată de câțiva agenți economici mari, uzina metalurgică de la Râbnița și fabrica de ciment. “În următoarele luni fluxul de mărfuri ar putea crește considerabil, deoarece în urma reluării traficului de mărfuri pe segmentul transnistrean agenții economici au de câștigat pentru că se reduce distanța de transport, și scade și prețul de transport”, este de părere Valeriu Ciubuc, viceministru al Transporturilor

El consideră că industria reabilitării drumurilor va fi cea care ar putea genera cele mai mari creșteri al transportului feroviar de mărfuri, în plus se va deschide și coridorul de transportare a mărfurilor paneuropean Ungheni – Cuciurgan.

“Agenții economici care anterior erau practicau transportarea mărfurilor pe cale rutieră, vor trece la transportul feroviar pentru că prețurile vor fi mai mici față de cel rutier. În prezent există cerere pentru transportul de pietriș și materiale de construcții”, susţine Ciubuc.

Business-manii transnistreni, câștigătorii reluării traficului marfar prin regiune
Marii câştigători în urma reluării traficului prin regiunea Transnistreană vor fi agenţii economici care-şi desfăşoară activitatea în partea stângă a Nistrului, în particular cei care realizează operaţiuni de export-import şi asta ţinând cont de faptul că ponderea comerţului extern în PIB-ul Transnistriei este de cca 80%, iar cea mai mare parte a veniturilor în bugetul local este formată anume din mijloacele obţinute ca urmare a acestor relaţii. Mai ales că transportul feroviar este catalogat ca fiind cel mai ieftin.

Avantaje mai puține are Chişinăul, din simplu motiv că deja de mai bine de şase ani, din câte se ştie, marfarele care au direcţia Rusia, Ucraina sau alte state ale CSI circulă prin nodurile de cale ferată Ocniţa (Nord) şi Cahul-Giurgiuleşti. Sigur că acei agenţi economici care exportau prin Transnistria pe cale ferată până în 2006 şi au fost redirecţionaţi au avut nişte cheltuieli în plus pentru distanţa parcursă. Acestea au intrat în preţul final al producţiei exportate şi, deşi, mai mult sau mai puţin au fost recuperate, au contribuit la reducerea competitivităţii mărfii.

Traficul de mărfuri, pe plus în 2011
Traficul feroviar de mărfuri în ultimii ani a înregistrat descreșteri după ce majoritatea marfarelor străine ocoleau Republica Moldova din cauza tarifelor prohibitive stabilite de autorități pentru a putea subvenționa traficul de pasageri. În anul trecut traficul de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova a ajuns la nivelul anului 2009. Potrivit datelor pentru anul 2011, volumul total al transportului de mărfuri (tranzit, import, export) pe calea ferată din Republica Moldova a fost de circa 4642 tone cu 8,6% mai mult față de anul precedent. Numărul vagoanelor încărcate au fost de peste 100 mii în sumă de 656,5 mil. de lei. Transporturile de mărfuri sunt efectuate în mare parte pe direcția Galați, Reni și Iași iar majorarea volumului mărfurilor transportate pe calea ferată se datorează în mare parte avansului tranzitului. Din Ucraina spre combinatul metalurgic de la Galați au fost transportate tranzit 737,5 mii tone de fier.

În ce privește importul de mărfuri, acesta a rămas practic neschimbat, de 1,5 mil. tone/anual. Republica Moldova importă pe calea ferată produse petroliere, cărbune și lemn. Exportă produse alcoolice, cereale, conserve și articole din fier.