Războiul dintre miliardarul Stati şi Kazahstan poate provoca turbulenţe la burse

Cazul este unul dintre numeroasele aduse în instanțele din Europa de omul de afaceri moldovean Anatolie Stati, care încearcă să forțeze guvernul kazah să plătească peste jumătate de miliard de dolari într-o dispută privind investițiile sale în reurse energetice în această țară bogată în petrol.

Un precedent periculos

Hotărârile judecătorești care impun înghețarea activelor în Belgia, Țările de Jos, Suedia și Luxemburg sunt semnificative, deoarece se referă la problema dacă fondurile suverane trebuie tratate ca arme de investiții ale guvernelor sau ca investitori instituționali independenți, se arată în analiza Reuters, citat de Mold-street.com.

SWF, care investesc adesea veniturile din vânzarea resurselor naționale sau a produselor fabricate, se bucură, în mod tradițional, de imunitatea legală rezervată unui suveran pentru a-și proteja bunurile în jurisdicții străine. Hotărârile din cauza Kazahstanului au făcut valuri pentru că ignoră imunitatea.

"Acesta este un precedent periculos și îngrijorător pentru alte fonduri", a spus Paul Rose, profesor de drept al Universității de Stat din Ohio, specializat în SWF-uri. "O mulțime de fonduri vor analiza foarte atent rezultatul acestui caz și se vor întreba dacă activele lor pot fi înghețate".

Fonduri de 7 trilioane de dolari

Indiferent dacă Kazahstanul reușește să obțină sau nu deblocarea conturilor, cei care urmăresc cazul consideră că este un reper pentru SWF-urile, ale căror investiții globale de 7 trilioane de dolari variază de la proprietăți imobiliare la acțiuni și obligațiuni guvernamentale.

În țări precum Norvegia, unde disputa dintre investitori și guvern este mult mai probabil să fie tratată prin intermediul instanțelor interne eficiente și independente, fondurile suverane nu au motive de îngrijorare, spun analistii.

Dar cazul din Kazahstan ar trebui să reprezinte o preocupare pentru țările cu rezultate slabe în ceea ce privește protecția investitorilor, deoarece ar putea încuraja investitorii nemulțumiți să vizeze activele offshore ale SWF-urilor.

Turbulenţe pe pieţele globale

Kirill Dmitriev, șeful Fondului rus de investiții directe, a prezis repercusiuni din cauza dosarului kazah.

"SWF reprezintă o parte semnificativă a capitalului global, iar orice atacuri asupra SWF pot declanșa turbulențe semnificative pe piață", a spus el.

Cei din acest domeniu supraveghează îndeaproape cazurile judiciare şi susţin că cele ce se întâmplă sunt evoluţii alarmante, în condiţiile în care s-a presupus până acum că aceste active erau relativ imune.

Iar acum se constată că instanțele din diferite țări au interpretări diferite privind statutul unui SWF.

Graham Harris, partener la firma de avocatură Squire Patton Boggs, a remarcat că legislația engleză încă îngreunează confiscarea averii suverane, însă instanțele europene continentale au o probabilitate tot mai mare de a vedea un SWF ca entitate comercială. "Este o țintă în mișcare", a spus el, citat de Reuters.

Amintim că ordonanțele emise de instanțele olandeze și belgiene au impus Bank of New York Mellon să înghețe fondurile pe care le deținea pentru Fondul național kazah și pentru Republica Kazahstan.

Ordonanța olandeză a fost ridicată de atunci, dar decizia belgiană este încă în vigoare, însă Kazahstanul o va contesta la o ședință de judecată care a fost amânată până pe 27 aprilie. Totodată activele kazahe din Luxemburg și Suedia sunt încă înghețate.

Active SWF au fost înghețate şi înainte, dar numai în circumstanțe excepționale. De exemplu, Organizația Națiunilor Unite a impus înghețarea activelor de peste mări ale Autorității de Investiții libiene în 2011.

Au confiscat activele lui Stati

Procesele îşi au originea în confiscarea de către Kazahstan a operațiunilor petroliere ale grupului Ascom, controlat de Anatol Stati şi familia sa, care susţine că a investit peste un miliard de dolari în întreprinderi de explorare și producție de hidrocarburi. La sfârșitul anului 2008, întreprinderile deveniseră profitabile și au generat venituri considerabile pentru statul kazah.

În decembrie 2013, Arbitrajul Camerei de Comerț din Stockholm din 2013 a decis că Kazahstanul trebuie să achite despăgubiri de peste 500 de milioane de dolari.

Kazahstanul însă a refuzat să plătească și guvernul președintelui Nursultan Nazarbayev a declarat că nu a făcut nimic rău. Acesta a susținut că această hotărâre se bazează pe informații frauduloase, potrivit unui comunicat al ministrului justiției kazah.

În anii 2015-2018 au urmat mai multe litigii în diverse instanţe. Într-o audiere preliminară din iunie 2017, Inalta Curte engleză a constatat că arbitrajul inițial ar fi putut fi obținut prin fraudă. Procesele sunt în curs de desfășurare, iar un proces complet este programat să înceapă în octombrie 2018.

Kazahstanul a formulat, de asemenea, o acțiune separată împotriva lui Stati în Washington cu privire la pretinsa fraudă.