Preţul pâinii, determinat de seceta din 2012 şi impozitele din 2013

Nu se renunţă uşor la pâine, cum se întâmplă în cazul produselor din carne, de aceea autorităţile se arată mereu îngrijorate să menţină preţurile la pâine. Suntem în perioada anului în care prezicătorii scumpirilor ies la rampă şi ameninţă cu scumpiri la produsele de panificaţiei, dar şi la alte produse sezoniere.

Printre motivele invocate pentru această scumpire a fost trecută, la loc de cinste, seceta care a pârjolit recoltele ţăranilor vara trecută.

Seceta ne-a costat 2,5 miliarde de lei

Lipsa precipitaţiilor a creat un adevărat dezastru în sectorul agricol moldovenesc, care a costat statul circa 2,5 mld. de lei. Iar grâul, cea mai importantă materie primă din industria de panificaţie, a fost una din cele mai compromise culturi cerealiere. Recolta de grâu în zona de nord a ţării a fost în medie de 3 tone la hectar, în timp ce în zona de sud aceasta a constituit 1,5 tone. Datele statistice ne spun că producția medie la un hectar de grâu a scăzut anul trecut de 1,7 ori. În 2012, au fost recoltate circa 494 mii tone de grâu, cu aproape 300  mii tone mai puțin decât în 2011.

Majorările de preţ la carburanţi şi energie, combinate cu efectele devastatoare ale secetei vor goli efectiv buzunarele moldovenilor. De săptămâna trecută nu se mai poate cumpără niciun tip de benzină cu mai puţin de 17,65 lei pe litru. Altfel spus, cel mai ieftin litru de benzină s-a scumpit cu 50 de bani, iar motorina s-a scumpit până la 16,70 lei, faţă de 16,10 lei cât era anterior. În acelaşi timp, pe pieţele externe preţul grâului este în continuă creştere, iar producătorii de pâine susţin că vor fi nevoiţi să majoreze preţurile dacă grâul se va mai scumpi. De la începutul anului curent, preţul grâului a urcat cu aproape 20% şi a ajuns să coste circa 4200 lei pentru o tonă. Aceeaşi situaţie se atestă şi la făina de grâu de calitate superioară, care s-a scumpit de la 5000 de lei/t la aproximativ 6000 de lei/t.

Creşterea TVA a scumpit grâul cu 20%

Producătorii de cereale spun că majorarea preţului la cereale se datorează majorării TVA-ului la producţia agricolă de la 8% la 20%, cu restituiea ulterioară a celor 12% timp de 30 de zile. Agricultorii s-au declarat nemulţumiţi de noua politică bugetar-fiscală, deoarece aceştia pun la îndoială faptul  că li se vor întoarce cele 12% promise. În acest sens, experţii susţin că producătorii agricoli au recurs la majorarea preţului la grâu pentru a se asigura că le sunt restituite cele 12% impozitate cu scopul de a evita evaziunea fiscală.

Deşi guvernul a intervenit pentru ca agricultorii să fie scutiţi de plata impozitelor până la sfârşit de an, analistul economic, Viorel Chivriga spune că termenul limită pentru achitarea TVA-ului ar fi trebuit prelungit până la următoarea recoltă ca să dea un termen de respiro pentru agricultori. Acesta susţine că statul poartă vina pentru situaţia creată deoarece acesta a ştiut din capul locului că situaţia va ajunge aici.  De cealaltă parte,  Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov spune că introducerea cotei de 20% la TVA, a fost cerinţa Fondului Monetar Internaţional, iar autorităţile nu s-au putut eschiva.

Expertul economic ne dă asigiurări că nu există motive pentru a considera că Moldovei i-ar fi pusă în pericol securitatea alimentară, în ciua deficitului de cereale pe care îl acuză producătorii agricoli. Acesta acuză statul că nu a purtat negocieri şi dezbateri  cu mediul de afaceri din ţară, iar adoptarea Politicii Bugetar-Fiscale pentru anul 2013 este o intervenţie extrem de neinspirată în contextul anului agricol secetos.

Soluţia de rezervă

Săptămâna trecută, guvernul a scos pe piaţă 28 mii tone de grâu din rezerva de stat care vor fi distribuite fabricilor de pâine şi brutăriilor din ţară pentru a le asigura cu materie primă. "Companiile vor primi grâul cu condiţia ca la toamnă să-l returneze din recolta nouă. Astfel vom putea preveni o creştere a preţurilor şi, totodată, să obţinem înnoirea stocurilor", a adăugat Bumacov. Ministrul Agriculturii a precizat că grâul alocat din rezerva de stat e suficient pentru ca producătorii de pâine din ţară să nu crească preţurile. Măsura a coincis cu necesitatea de a împrospăta rezerva de stat, lucru care se întreprinde o dată la patru ani.Totodată, ministrul a dat asigurări că preţul la grâu va scădea o dată cu noua recoltă.

Fabrica de pâine Franzeluţa, monopolist pe piaţa pâinii, a solicitat din rezerva de stat circa 10 mii tone de grâu, cantitate care ar trebui să ajungă până la noua recoltă. Directorul fabricii, Victor Cojocaru a declarat că pâinea socială nu va suferi scumpiri, pe când produsele de patiserie se vor scumpi . "Nu vom majora preţul pâinii. Avem peste alte 1.000 de produse, la care vom ridica preţurile, astfel încât să fie o compensare. Mă refer la napolitane, biscuiţi, torturi, cozonaci şi colaci", a precizat Cojocaru.

Întreprinderile de panificaţie nu trebuie subvenţionate de stat

Viorel Chivriga susţine că întreprinderile de panificaţie nu trebuie subvenţionate de stat, deoarece din punct de vedere economic nu este raţional.  Dacă tindem spre o economie de piaţă, atunci legile acestei economii  trebuie să funcţioneze, a  menţionat el. Modul în care statul intervine pentru menţinerea preţurilor la pâine prin subvenţionarea tranşantă a celei mai mari întreprinderi de panificaţie, contravine Legii Concurenţei şi Legii Ajutorului de Stat care va intra în vigoare la mijlocul anului curent şi care statuează clar modul în care trebuie subvenţionaţi agenţii economici cu grâu din rezervele de stat. Nu există transparenţă în acest sens, există cazuri, spune el, când agricultorii nu au mai restituit statului grâul împrumutat. "Din păcate, statul nu are voinţă şi nici capacităţi pentru a remedia situaţia.", a declarat expertul. Statul trebuie să găsească un mecanism  care ar oferi o subvenţionare proporţională şi care ar crea astfel o concurenţă loială, stopând orice premise de dezvoltare după legile economiei de piaţă.

„Într-adevăr, o parte din producători au introdus în preţul de vânzare a produselor agricole şi majorarea de 12 puncte procentuale a cotei TVA. Totodată, la scumpire a contribuit şi creşterea preţurilor pe pieţele externe. De exemplu, în prezent la bursele regionale o tonă de grâu a ajuns la circa 340 de dolari. La un astfel de preţ şi ţinând cont de faptul că pot beneficia de returnarea TVA, pentru companiile moldoveneşti a devenit atractiv exportul de grâu“, a declarat Alexandru Sliusari, preşedintele Uniunii Asociaţiei Producătorilor Agricoli Uniagroprotect.

Nataşa CIUVAGA