Presa din SUA, despre miliardul de dolari dispărut din Moldova

Situaţia a captat şi atenţia presei externe, precum publicaţia Politico, care notează că autorităţile din mica ţară europeană încă se întreabă cum a putut o asemenea sumă ameţitoare de bani să dispară din bănci.

Suma reprezintă 15 la sută din PIB ţării, fiind una uriaşă pentru orice stat al lumii. Dispariţia sa a ridicat semne de întrebare nu doar cu privire la cei responsabili, ci şi la sistemele ce trebuie să monitorizeze sectorul bancar şi, poate cel mai important, culpabilitatea celor aflaţi în poziţii de autoritate.

Luni în şir, cei din Moldova au aşteptat răspunsuri, iar săptămâna trecută au început să apară unele informaţii cu privire la ce s-a întâmplat cu banii dispăruţi.

Un raport independent, comandat de banca centrală a ţării şi întreprins de firma americană de gestionare a riscurilor Kroll, a fost făcut public, doar după ce zeci de mii de protestatari au ieşit pe străzi, pe 3 mai, cerând răspunsuri şi reforme guvernamentale.

În raportul Kroll de 83 de pagini, se arată clar că planurile privind dispariţia banilor datau din 2012: „O analiză preliminară a tranzacţiilor întreprinse în fiecare bancă sugerează o intenţie deliberată de a extrage cât mai mult beneficiu posibil pentru entităţile cu legătură cu dl Shor şi în detrimentul băncilor”.

Este astfel enunţat numele lui Ilan Shor, în vârstă de 28 de ani, unul dintre cele mai bogate persoane ale Moldovei şi cel considerat arhitectul principal din spatele schemei. El a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, săptămâna trecută, la câteva zile după ce procurorul-şef anticorupţie din Moldova le-a spus jurnaliştilor că autorităţile nu au încă suficiente probe pentru a-l aresta. Shor îşi susţine în continuare nevinovăţia.

Circuitul banilor

În raport se arată că, în anii 2013 şi 2014, companiile deţinute de Shor Group şi-au crescut împrumuturile de la circa două miliarde de lei (99 de milioane de euro) până la aproape 14 miliarde de lei, banii provenind „aproape exclusiv” de la trei bănci.

Banii au fost transferaţi între cele trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank -, în circuit intrând şi bănci din Rusia, de fiecare dată crescandu-se artificial lichiditatea băncilor moldoveneşti până când au putut în cele din urmă să acorde împrumuturi de miliarde de lei moldoveneşti.

„Se pare că a fost un plan deliberat de a câştiga control asupra fiecărei bănci şi de a manipula ulterior tranzacţiile pentru a obţine acces la creditare”, se mai arată în raport. În cele din urmă, pe 25 şi 26 noiembrie 2014, banii împrumutaţi au fost transferaţi în masă de la companiile Shor Group la entităţi offshore.

Poziţia Guvernului şi nemulţumirile faţă de ocolirea politicienilor

Guvernul a încercat iniţial să păstreze raportul Kroll confidenţial, însă ca urmare a ameninţărilor de demisie din partea miniştrilor şi a protestelor de stradă, acesta a fost publicat pe 4 mai de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, care a transmis că Guvernul are „responsabilitatea de a fi transparent cu cetăţenii noştri”.

În lunile de după izbucnirea scandalului, în multele conversaţii cu oamenii de afaceri, jurnaliştii, academicienii şi politicienii moldoveni, a existat o stare de şoc universală, privind amploarea scandalului, dar şi o tristă acceptare a faptului că corupţia şi o lipsă de transparenţă încă afectează Moldova, la mai mult de 20 de ani de la independenţa sa.

Mulţi îşi exprimă nemulţumirile cu privire la raportul Kroll, pentru că se concentrează pe Ilan Shor şi pe asociaţii săi de afaceri, însă evită să implice orice politician moldovean. În acelaşi timp, Moldova încearcă să facă faţă implicaţiilor financiare privind banii dispăruţi. De la începutul anului, leii moldoveneşti şi-au pierdut circa 20 la sută din valoare.

Autorităţile moldoveneşti sunt determinate să lanseze acum o a doua fază a investigaţiei, posibil până la sfârşitul acestei luni, pentru a încerca să afle mai multe răspunsuri. Între timp, miliardul de dolari lipsă se pare că se află în prezent în conturi bancare din afara ţării, departe de pământul Moldovei, încheie Politico.