Prăbuşirea rublei a zguduit monedele est-europene

În fostele republici sovietice, după două decenii de independenţă, economiile au rămas strâns legate de Rusia mai ales la nivelul schimburilor comerciale. Monedele din regiune, de la leul moldovenesc la tange-ul kazah, au consemnat deprecieri de 10-20% anul acesta. Deprecierea face ca exporturile lor în Rusia să devină mai scumpe şi prin urmare neatractive, scrie sursa.

În partea est-europeană a UE, ţările în care pieţele au fost cel mai afectate de criza ruseasă sunt Ungaria şi Polonia, unde băncile centrale sunt presate de stagnarea economică din zona euro să reducă dobân­zile. Problemele din Rusia ar putea descu­raja băncile centrale din regiune.

Zlotul polonez a atins la sfârşitul săptămânii trecute minimul ultimelor 15 luni, în timp ce forintul a marcat cel mai mic nivel din ultimele trei luni şi o scădere de 6% de la începutul anului.

Oficialii băncii centrale ungare au recunoscut că forintul scade din cauza crizei rublei, dar au asigurat că nu văd vreo problemă în condiţiile în care moneda maghiară de depreciază în tandem cu zlotul.

Analiştii sunt mai pesimişti. „Ne-am putea afla la începutul unui cutremur regional major“, a avertizat Gabor Ambrus, analist la Royal Bank of Scotland. El crede că Ungaria şi Polonia sunt „în special vulnerabile la contaminarea din Rusia dacă se trece de punctul de infecţie“, notează Bloomberg.

Deşi state fost comuniste fac acum parte din UE, ele încă exportă mult în Rusia şi se bazează pe energia rusească. Riscurile de contaminare sunt „o îngrijorare serioasă“ în Europa Centrală şi de Est, iar aceste economii ar avea de suferit dacă Rusia intră într-o recesiune adâncă sau impune controale de capital, a spus Phoenix Kalen, analist la Société Générale. Pentru forint, turbulenţele au continuat şi luni. Singura monedă din regiune care pare imună la criza rublei este coroana cehească.

În Belarus, o ţară puternic interconenctată cu economia rusească, regimul „ultimului dictator din Europa“ s-a folosit de criza rublei ruseşti pentru a bloca fără avertisment publicaţiile independente sub pretextul că astfel împiedică răspândirea panicii.

Preşedintele belorus Alexander Lukaşenko a încercat săptămâna trecută să stopeze deprecierea dând ordin guvernului să denomineze comerţul cu Rusia în dolari sau în euro. „Ar fi trebuit să cerem cu mult timp în urmă Rusiei să ne plătească în valută forte“, a spus Lukaşenko.

Între timp, oamenii din aşezările aflate de-a lungul graniţelor cu Rusia au dezlănţuit o frenezie a cumpărăturilor. Casele de schimb valutar se confruntă cu o penurie de ruble în condiţiile în care localnicii cumpră moneda rusească pentru achiziţii ieftine în Rusia.

„Mulţimea este uimitoare. Oamenii cumpără orice, absolut orice, de la legume la maşini. Frigidere, televizoare, automate de cafea – orice. Preţurile sunt mult mai mici decât în Belarus“, a explicat un şofer bielorus. Ironic, produsele beloruse pot fi cumpărate mai ieftin din Rusia.

Reversul medaliei este că autorităţile bieloruse au blocat magazinele online şi site-urile de ştiri probabil în încercarea de a opri restragerea masivă a depozitelor populaţiei din bănci.

Oamenii vor să-şi protejeze economiile de o eventuală explozie a crizei ruseşti. De asemenea, achiziţiile de valută sunt taxate de acum cu 30%, iar exportatorii au primit ordin să îşi convertească jumătate din încasări în monedă locală. În plus, guvernul a interzis creşterea preţurile la bunurile de consum.