Parteneriatul Public Privat sau alte istorii din Triunghiul Bermudelor

Oficializarea relaţiei autorităţilor publice cu sectorul privat (după îndelungi cochetări) s-a materializat pe deplin în 2008 când a fost aprobată Legea cu privire la parteneriatul public-privat (PPP). Ambiţioasă, Legea şi-a dorit a revoluţiona procesul investiţional în economia naţională prin instituirea unui cadru legislativ şi instituţional favorabil, dar şi prin educarea, disciplinarea şi împuternicirea actorilor principali.

Una din criticile cele mai severe aduse mecanismelor de implementare a proiectelor PPP (pe lângă impedimentele create de Legea cu privire la concesiuni din 13.07.1995, gradul de transparenţă redus la selectarea şi implementarea proiectelor PPP, ş.a) a fost lipsa unui organ abilitat cu atribuţii de identificare şi promovare a priorităţilor strategice de dezvoltare a infrastructurii publice de interes naţional.

Hotărârea Guvernului de instituire a Consiliului Național pentru parteneriatul public privat vine să reducă din acest handicap, reunind de aceeași parte a baricadei reprezentanți ai statului și comunității de afaceri. Componența Consiliului numără 26 de membri, printre care miniștri, președinții Asociației Băncilor din Moldova, Asociației Investitorilor Străini, Confederației Naționale a Patronatelor din Republica Moldova, reprezentanți ai agențiilor guvernamentale și non-guvernamentale.

Atribuțiile de bază ale Consiliului vizează în special elaborarea priorităților, strategiilor, politicilor statului în domeniul parteneriatului public privat, evaluarea performanțelor actuale ale PPP și trasarea direcțiilor principale de dezvoltare ale acestuia. Formarea Consiliului este cu atât mai binevenită, cu cât aceasta va impulsiona discuţiile pe marginea proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea listei bunurilor proprietatea statului și listei lucrărilor și serviciilor de interes public național propuse PPP, în redacția Ministerului Economiei. Printre obiectivele ce urmează a fi discutate se numără: 

Dezvoltarea terenului fostului Stadion Republican într-un centru de sport și agrement cu capacitate de circa 5000 de spectatori;

Construirea unui drum de ocolire pe anumite sectoare ale drumului național M3 Chișinău-Giurgiulești-frontiera cu România, pentru reducerea costurilor de transport, ocolirea zonelor rezidențiale și îmbunătățirea circulației rutiere;

Modernizarea Aeroportului Internațional Bălți, în scopul îmbunătățirii şi diversificării serviciilor prestate;

Reutilarea ÎIS “Acva-Nord”, în vederea extinderii reţelei de aprovizionare cu apă prin racordarea raioanelor Sângerei, Floreşti, Drochia, Râșcani şi Teleneşti la apeductul Soroca-Bălţi, ş.a.

Şedinţele Consiliului sunt publice şi oferă posibilitate reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale, societăţii civile şi altor persoane interesate să participe la dezbateri în calitate de invitaţi. Astfel, se creează o platformă de interacţiune între stat şi membrii comunităţii de business, care în cele din urmă ar trebui să fie capabilă să soluţioneze în mod eficient problema identificării obiectivelor cu adevărat importante pentru dezvoltarea economiei, asigurării unei competiţii reale şi accesului liber a agenţilor economici la proiectele PPP, precum şi gestionării eficiente a patrimoniului şi banilor publici.

Beneficiile publicului larg, în cazul unui eventual succes nu sunt nici ele neglijabile: creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor, a transparenţei şi publicităţii procesului decizional, precum şi consolidarea sectorului privat şi a gradului general de atractivitate a ţării pentru investiţiile străine.

Bine, asta doar în cazul în care cadrul legislativ şi instituţional creat nu se va dovedi a fi un alt Triunghi al Bermudelor, despre care cu toţii ştim că există, dar nimic din ce se petrece în interior. Şi nici măcar n-ar fi o premieră.