Paradox: Deşi riscurile macroeconomice cresc, se dau tot mai multe credite

Soldul total al creditelor acordate în economie în ultima lună de vară s-a cifrat la 1,7 miliarde lei.

Datele Băncii Naţionale a Moldovei relevă că economia „înghite” tot mai mulţi bani, în pofida încetinirii sensibile a acesteia în prima jumătate de an, dar mai ales în trimestrul doi. Creşterea creditării este cu mult mai rapidă decât în anul 2011. Astfel, în august, creditele în lei moldoveneşti au sporit cu 330.1 milioane de lei şi a celor în valută străină (exprimate în MDL) cu 207.9 milioane de lei,pe când în august 2011 creditele în lei moldoveneşti au crescut cu puţin peste 60 mil.lei, iar cele în valută străină dimpotrivă s-au redus cu 29,5 mil.lei.

În ce priveşte rata medie a dobânzii pentru creditele în lei moldoveneşti, aceasta s-a redus cu 0,64 puncte procentuale la 12,03% în august faţă de luna precedentă. În acelaşi timp, pentru împrumuturile în valută străină rata medie pentru credite acordate în economie s-a diminuat doar cu 0,1 puncte procentuale, la 7,62%.

Expansiunea creditării poate fi explicată cu greu în condiţiile unei creşteri economice abia perceptibile, mai ales că băncile moldoveneşti sunt foarte conservatoare faţă de activele lor. „Majorarea soldului creditelor acordate în economie poate fi explicat prin faptul că băncile deţin foarte multe lichidităţi dar şi datorită faptului că politica monetară a Băncii Naţionale a Moldovei este una prielnică”,se spune într-un studiu al centrului analitic „Expert-Grup”. Totuși, cel mai probabil, principalii beneficiari ai acestor împrumuturi sunt clienții fideli ai băncilor, care dispun și de istorii creditare favorabile. În general, însă, sursele de finanțare rămân în continuare o constrângere majoră pentru mediul de afaceri autohton, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Calitatea portofoliilor bancare rămâne nefavorabilă

Ponderea deducerilor la pierderi pentru credite în totalul creditelor acordate a constituit 5,12% în luna iulie, fiind în creștere continuă de la începutul anului, când aceasta a fost de doar 3,59%. Fenomenul dat se explică, pe de o parte, de înrăutățirea situației financiare a clienților bancari, iar pe de altă parte, de nivelul înalt de incertitudine privind perspectivele macroeconomice imediate.

Astfel, norii de incertitudine continuă să planeze deasupra economiei naționale în trend cu celelalte economii din regiune. Totuși, având în vedere caracterul anticipator al Indicelui Compozit Anticipator, calculat de „Expert-Grup”, în următoarele luni ne putem aștepta la stabilizarea economiei moldovenești, evident în absența unor șocuri economice majore. Totodată, momentul relansării economice ferme nu poate fi anticipat cu precizie și este foarte posibil să întârzie. Aceasta depinde de calitatea reformelor și a guvernării economice și de situația economică externă și alți factori ce nu pot fi influențați pe intern.

Totodată, în pofida tendințelor negative, sistemul bancar rămâne suficient de capitalizat și stabil. Grație nivelelor înalte de lichiditate și a suficienței capitalului ponderat la risc, băncile pot face față dificultăților macroeconomice curente. Totuși, costul acestei stabilități va consta în reticența sporită față de creditare, ceea ce va limita și în continuare accesul la credite a întreprinderilor mici și mijlocii, în special a celor ce activează în domenii cu risc mai înalt (agricultura, construcții). Totodată, continuarea înrăutățirii portofoliilor bancare, în paralel cu aversiunea băncilor față de risc, ar putea submina și nivelul de profitabilitate din sistemul bancar pentru următoarele luni.

Totuşi, pe fundalul creşterii soldului de credite în economie se atestă şi o reducere a ratei creditelor neperformante, care la sfârşitul lunii iulie erau de 15,2% pe sistemul bancar mai puţin cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna precedentă, creditele neperformante cifrându-se la 32,8 mil. lei. Pe de altă parte, creditele neperformante au o pondere destul de mare în sistemul bancar, ceea ce a determinat băncile să îşi majoreze fondurile de reduceri pentru pierderi la credite, fapt ce implică înghețarea unui volum mai mare de lichidități și, respectiv, creșterea costurilor de oportunitate pentru bănci. Drept reacție la înrăutățirea calității portofoliilor și a incertitudinii sporite, băncile și-au consolidat aversiunea față de riscuri, fapt manifestat prin majorarea interesului acestora pentru investițiile cu un nivel maxim de siguranță.

Sistemul bancar, suficient de capitalizat

În pofida tendințelor economice negative, care se atestă în ultima perioadă, sistemul bancar rămâne suficient de capitalizat și stabil. Grație nivelelor înalte de lichiditate și a suficienței capitalului ponderat la risc, băncile pot face față dificultăților macroeconomice curente. Totuși, costul acestei stabilități va consta în reticența sporită față de creditare, ceea ce va limita și în continuare accesul la credite a întreprinderilor mici și mijlocii, în special a celor ce activează în domenii cu risc mai înalt (agricultura, construcții). Totodată, continuarea înrăutățirii portofoliilor bancare, în paralel cu aversiunea băncilor față de risc, ar putea submina și nivelul de profitabilitate din sistemul bancar pentru următoarele luni.

Încetinirea ritmului de creştere economică ar putea reduce soldul creditelor în economie

Economia va creşte, în acest an, de trei ori mai puţin decât a planificat Guvernul. Potrivit estimărilor economia moldovenească îşi va reduce turaţiile şi va înregistra un avans de doar 1%. Experţii însă sunt şi mai pesimişti. Ei spun că, în următoarele două trimestre, economia se va confrunta cu probleme mai mari decât cele din primul semestru.

"Săptămâna viitoare vom actualiza prognozele noastre. Este doar estimarea mea, mai degrabă aritmetică. Nu ştiu care vor fi rezultatele modelelor. Probabil ar trebui să ne aşteptăm la o creştere de 0,5%-0,8% pentru anul 2012", a spus expertul economic Valeriu Prohniţchi în cadrul şedinţei Colegiului Ministerului Economiei.

Reducerea ritmului de creştere economică ar putea avea un impact nefast asupra creditării, deoarece, în condiţiile unei creşteri economice insignifiante, băncile sunt foarte reticente la acordarea împrumuturilor. Probabil, solicitanţii de credite vor trebuie să prezinte tot felul de business planuri care garantează viabilitatea afacerii în timp. Pe de altă parte, în condiţiile unei creşteri economice reduse, riscul asociat al creditării este mult mai mare. Din acest punct de vedere, ratele înalte ale dobânzilor la credite sunt într-adevăr justificate de primele de risc, care au crescut în ultima vreme. Pe de altă parte, ratele foarte înalte ale dobânzii pot contribui la înrăutăţirea situaţiei financiare a băncilor. Prin urmare, ar fi cazul ca băncile să estimeze mai adecvat riscul asociat creditării, să fie mai selective şi să accepte rate mai mici pentru credite mai sigure. Altminteri, ponderea înaltă a acestora, adică a creditelor neperformante, ar putea să persiste încă multă vreme. Fapt pentru care ar face situaţia sistemului bancar mult mai şubredă.

Victor Ursu