Şomajul oficial şi cel real. De ce moldovenii nu merg la bursa muncii

Potrivit BNS, populaţia ocupată a constituit în 2012,  aproape 1,15 mil. persoane, micşorându-se cu 2,3% faţă de 2011. Cea economic activă a constituit 1,22 mil. persoane. În repartiţia pe medii 48,3% din cei ocupaţi sunt din mediul urban iar 51,7% - din mediul rural. Numărul şomerilor a fost de 67,7 mii, cu 16,3 mii mai mic faţă de 2011. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 62,3% din total numărul de şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban – 64,3%.

După domeniile de activitate, numărul populaţiei ocupate în agricultură a scăzut cu 19,7 mii, sau cu 6,1%. În 2012, în acest domeniu activau 303,3 mii persoane (26,5% din totalul persoanelor ocupate). Numărul persoanelor ocupate în industrie a scăzut cu 1,5%, iar a celor din construcţii a crescut cu 5%.

Aceleaşi date arată că rata şomajului la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 5,6%, fiind mai mică faţă de 2011 (6,7%). Cei care îşi găsesc la fel de greu un loc de muncă  rămân tinerii cu vârsta cuprinsă între  15-24 ani, în rândul acestora rata şomajului fiind de 13,1%. În categoria de vârstă de 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 9,9%.

Şomajul oficial şi cel real

Este important de menţionat că aceste date  se referă la şomerii înregistraţi la oficiile de forţă de muncă. Pe langă aceştia însă există şi persoane care îndeplinesc condiţiile impuse de legislaţia noastră în acest domeniu, dar care nu se află la evidenţă.   În această categorie se încadreaza o parte a populaţiei inactive sau neocupate care ar dori să revină pe piaţa muncii, dar care din diverse motive, inclusiv din lipsa de informare sau slabă organizare a serviciilor, nu se înscriu la oficiile forţei de muncă.

Şi asta în condiţiile, în care un raport al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), arată că aproape  5822  de posturile vacante erau disponibile, la nivel naţional, la începutul lunii aprilie. Cele mai multe din ele erau înregistrate în  capitală şi în Bălţi. Urmează oraşele Orhei, Cahul, Floreşti, Teleneşti, Hânceşti, anunţă ANOFM, cu referire la datele rezultate din declaraţiile agenţilor economici privind locurile de muncă vacante.

Cele mai multe locuri vacante au apărut în industria uşoară şi cea a confecţiilor

Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai semnificativă creştere faţă de media anului precedent în industria confecţiiloe (582 de locuri vacante), în industia uşoară (+ 275 locuri vacante), în timp ce cele mai puţine locuri de muncă sunt  oferite lucrătorilor necalificaţi, bucătarilor, spălătorilor auto, lucrătorilor în agricultură, aceasta fiind cea mai accentuată  diminuare a indicatorului.

Cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, atat în ce priveşte rata cât şi numarul mediu anual al locurilor de muncă vacante, s-a constatat pentru ocupaţiile de lucratori calificaţi în agricultură şi sfera socială. De asemenea o cerere redusă pe piaţa forţei de muncă se înregistrează în cadrul didactic (profesori gimnaziali), numărul locurilor vacante constituind nici 2 % din totalul solicitărilor (+13 locuri).

In profil teritorial, cea mai ridicată valoare a ratei medii a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în regiunea de centru, în Chişinău fiind disponibile 1538 locuri, Hânceşti (152) Stăşeni (147) , la  Nord cele mai multe locuri de muncă sunt la Bălţi ( +961 ) la Orhei  (+240) şi Teleneşti (+167). La Sud, se poate alege din 265 de locuri vacante în Cahul sau Taraclia . Cu cele mai scazute valori ale acestui indicator s-au regăsit regiunile din parte de Nord a republicii, raioanele Edieţ, Făleşti, Glodeni, Drochia sau Şoldănesti.

Faţă de luna februarie a anului 2013, numărul locurilor de muncă vacante în martie curent, a crescut cu aproape jumătate în regiunile de centru iar în restul raionelor cu apoape 20 %. Numai la începul lunii martie Centrul Militar Municipal Chişinău a început recrutarea prin intermediul ANOFM  a  300 de inspectori militari prin contract.

Pentru persoanele cu studii medii generale şi secundar profesionale Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă oferă 4051 locuri de muncă, ce constituie 70% din numărul total de locuri de muncă vacante. 30% din numărul total de locuri de muncă vacante, revin totuşi persoanele cu studii superioare şi medii de specialitate - mai mult de 1740 locuri. Cele mai multe din ele revin medicilor calificaţi: farmacişti, stomatologi, asistente medicale; domeniului financiar: contabili, manageri  dar şi sectorului tehnic : ingineri mecanici, proiectanţi şi programişti.

Expert: Soluţia, este crearea unei politici economice mai puţin rigide

Tatiana Lariuşin, Doctor în Economie, Economist Superior la Institul pentru dezvoltare şi  Iniţiative Sociale (IDIS) ”Viitorul”, spune că situaţia de pe piaţa de muncă se datorează în cea mare parte scăderii eonomice, care este rezultatul stagnării economiei mondiale dar şi migraţiei sezoniere. Populaţia este în permanentă căutare a unui loc de muncă pentru a supravieţui şi mai puţin se preocupă de obţinerea unui loc de muncă legal ori să se înregisteze la oficiile forţei de muncă.

Amploarea reală a fenomenului este completată cu forma de şomaj camuflat. Mai exact, acesta se caracterizează prin absorbţia de lucratori în activităţi inferioare pregătirii lor şi cu o productivitate foarte redusă. În această categorie se  înscriu şi alte forme de somaj ca muncă partială sau prestată de către cei din localităţile rurale care se ocupă cu munca proprie, fie se întreţin din vânzarea produselor agricole sau din diverse afaceri mici (proprii) care nu sunt declarate şi respectiv sunt consideraţi ca fiind şomeri.  Un alt factor ar fi nesatisfacerea ofertelor prea mici din partea angajatorilor care nu le asigură un trai decent şi respectiv impozitele exagerate către bugetul de stat. Un  individ apt de muncă mai este influenţat şi de activităţile sezoniere care se caracterizează prin folosirea incompletă a fondului anual de timp de lucru.

Lariuşin mai specifică că în ţările UE, în care există o politică eonomică constantă care să facă faţă cerinţelelor populaţiei  şi să îndeplinească condiţiile cerere-ofertă, nu este atât de ridicat riscul decalajui permanent al şomajului. Una dintre modalităţile cele mai utilizate în acest sens în ţările respective este ajutorul sau îndemnizaţia de şomaj, care diferă substanţial de cel de la noi. Astfel, şomerii din ţara noastră nu văd nevoia de a se înregistra la oficiile forfei de muncă din cauza îndemnizaţiei mizere.

Apare însă şi fenomenul contrar, unii şomeri obţin venituri de pe piaţa paralelă a muncii. Aceştia beneficiază în acelasi timp şi de drepturile conferite de statutul de şomer. Se produce în acest fel o compensare a celor două fenomene care au tendinţe de manifestare opuse. Acest fapt ar însemna că multe dintre datele statistice referitoare la numărul şi nivelul şomajului sunt mai puţin autentice.

Expertul IDIS, crede că Republica Moldova are nevoie de o Politică Economică durabilă, bazată pe fenomenul de combatere a şomajului punându-se accent pe problemele şomerilor: dezvoltarea comportamentului activ de căutare a unui loc de muncă, facilitarea obţinerii de credite cu dobânzi reduse şi pe termen lung pentru cei care doresc să iniţieze o afacere proprie, micşorarea impozitelor pentru angajatori, flexibilizarea ofertei de forţă de muncă, recalificarea.

Eugenia GUJA