Noua slăbiciune a economiei RM, lipsa muncitorilor calificaţi

Capitalul uman este printre puţinele resurse care oferă un avantaj comparativ Republicii Moldova. Şi totuşi, dacă forţa de muncă nu este specializată în domeniile solicitate de potenţialii investitori – ofertanţi ai locurilor de muncă – capitalul  uman rămâne a fi o resursă nevalorificată.

Muncitorii slab calificaţi descurajează investiţiile în Republica Moldova
Mediul  de  afaceri  din  Republica  Moldova, în special exportatorii, se plâng pe insuficienţa calificărilor şi calitatea redusă a studiilor candidaţilor la locurile de muncă. 85% din companii menţionează că se confruntă cu problema lipsei forţei de muncă calificate, întreprinderile solicită un nivel  mai  înalt  de profesionalism  sau  competenţe  specifice  din  partea  lucrătorilor.

Cel  mai  des,  agenţii  economici menţionează că se confruntă cu decalajul semnificativ dintre necesităţile lor şi cunoştinţele profesionale ale absolvenţilor instituţiilor de învăţământ vocaţional/tehnic. Programele educaţionale determină şi adaptabilitatea redusă a tinerilor muncitori la condiţiile companiei. Acest fapt, de cele mai multe ori, duce la o fluctuaţie sporită de personal. Pe de o parte, muncitorul este nemulţumit de faptul că nu poate face faţă cerinţelor, pe de altă parte, patronul este nemulţumit că nu beneficiază de randamentul scontat al resurselor umane angajate. Este alarmant şi faptul că tinerii  muncitorii nu dau dovadă de devotament faţă de muncă, fapt confirmat de 52,2% dintre companiile respondente.

Cererea de pe piaţa muncii nu coincide cu oferta instituţiilor de învăţământ
„Universităţile nu pregătesc specialişti din toate domeniile de care avem nevoie. Totodată, tinerii care absolvesc una din instituţiile superioare de învăţământ, nu vor să muncească, ştiind că părinţii care sunt peste hotare le trimit bani. Circa 95% dintre ei nu se angajează în domeniu iar cei care se angajează sunt calificaţi insuficient pentru a face faţă muncii”, explică Eugen Bodarev, director general al Filialei Societăţii Comerciale Române, Cristina Mold-Rom Simpex S.R.L.

El spune că e nevoie de cel puţin doi trei ani pentru ca tinerii specialişti să poată obţine o pregătire bună. Însă, de regulă, majoritatea potenţialilor angajaţi vor să fie din start şefi. De exemplu cel cu un colegiu absolvit recent vrea să fie şef de secţiei fără să ştie elementar ce înseamnă încălţăminte”, detaliază Bodarev.

Fabrica de încălţăminte Cristina câţiva ani la rând a încercat să selecteze tineri de la facultăţi care să vină să muncească, însă nici unul dintre potenţialii angajaţi nu a rămas, motivând că sunt prea tineri ca să se angajeze în câmpul muncii.

Tamara Luchian, directoarea SA Ionel, cea mai mari companie de confecţii din Republica Moldova, spune că este permanent în căutarea şi pregătirea angajaţilor însă ar vrea ca măcar să existe dorinţa din partea celor care vor să facă meserie. „Întreprinderea are contracte cu câteva şcoli profesionale de unde ia absolvenţi pentru a-i plasa în câmpul muncii. Cred că nici o întreprindere din industria uşoară nu este satisfăcută de nivelul de pregătire al specialiştilor în instituţiile superioare de învăţământ. Majoritatea celor care vin la întreprindere nu ştiu elementar cum se ţine acul şi aţa în mână. De aceea perioada de stagiu ar trebui împărţită în două săptămâni la întreprindere şi două săptămâni de teorie”, precizează Tamara Luchian.

Directoarea e de părere că pentru a exista un rezultat, iniţial ar trebui modificată legea învăţământului pentru ca după absolvire cei care au primit bursă de la stat să fie obligaţi să muncească. De exemplu, o parte dintre studenţi fac câteva ture pe la diferite şcoli profesionale pentru a primi bursă şi a sta în cămin fără să vrea să se angajeze.

Salariile mici împiedică muncitorii să se angajeze

„Instituţiile de învăţământ nu pregătesc specialiştii de care au nevoie angajatorii. Însă totodată despre dezechilibrul cantitativ nu se poate spune deoarece oameni sunt dar nu există personal destul de calificat la nivelul cerut de angajatori. De exemplu ANOFM a raportat lunar 1000 de locuri de muncă vacante pentru cusătorese, ceea ce înseamnă că locurile de muncă raportate nu puteau fi acoperite. În timp ce numărul şomerilor care au calificarea de cusător este de peste 500, este evident vorba de salariile joase pentru care unele persoanele nu acceptă să  muncească”, e de părere Ana Popa, directorul Macroeconomie la centrul analitic independent Expert Grup.

În Republica Moldova este abordată greşit problema numărului mare de absolvenţi de instituţii superioare de învăţământ. Statistica arată că chiar dacă sunt puţini absolvenţi nici aceştia nu îşi pot găsi un job, problema fiind, deci în calitatea studiilor pe care le oferă instituţiile de învăţământ. Unele lucrează cu echipament şi plan de învăţământ vechi, iar altele pregătesc specialişti care nu sunt căutaţi de angajatori.

„Nu cred că ar trebui să fie limitat numărul locurilor pentru studiile superioare, deoarece într-o economie de piaţă oamenii merg la acele specialităţi unde ştiu că vor avea un loc de muncă”, conchide Ana Popa.

Strategia de dezvoltare a ţării „Republicii Moldova – 2020” relevă că productivitatea redusă a muncii tinerilor angajaţi şi calitatea scăzută a produselor/serviciilor se încadrează într-un cerc vicios, care, la rândul său, determină salarizarea modestă. Salariile ne-competitive  sunt  un alt  motiv  al  lipsei  de  atractivitate  a  întreprinderilor.  Pentru  absolvenţii  învăţământului  secundar profesional, problema şomajului este mai acută, decât pentru cei care au absolvit învăţământul mediu de specialitate sau superior. Cota acestora, în structura şomajului, a atins cifra de 28% în anul 2009. În acest context, emigrarea forţei de muncă devine o problemă tot mai stringentă.

Anterior şi ministrul Economiei Valeriu Lazăr, declara că există proiecte investiţionle, dar nu sunt oameni, există un deficit foarte mare de cadre calificate, în primul rând muncitori şi ingineri. „Republica Moldova este „într-o întârziere de cel puţin zece ani la acest capitol. La o populaţie de 100 mii de locuitori, oferta de muncă este de 1500 persoane calificate, iar în cazul femeilor numărul este şi mai mic, 1000”, a mai spus ministrul în şedinţa Consiliului consultativ de pe lângă Ministerul Economiei”. Potrivit lui, din cei aproximativ 100 mii de tineri care absolvesc anual liceul, 80 la sută merg la facultate. Mulţi dintre aceştia emigrează însă în condiţiile în care întreprinderile nu le oferă salarii competitive.

Campioni la cheltuielile pentru învăţământ
Cheltuielile pentru educaţie în Republica Moldova au atins recordul de 9,5% din PIB, media europeană fiind de 5,5%, fără ca să producă un impact economic şi social semnificativ. În anul 2009, alocările financiare per elev în învăţământul secundar profesional au constituit 10224 lei, ceea ce este cu 15% mai mult decât în învăţământul mediu de specialitate (8709 lei/elev/an) şi cu 33,5% (6802 lei/student/an) mai mult decât în învăţământul superior. Cu toate că învăţământul secundar profesional este cel mai scump, cele mai mari probleme se atestă anume pe acest segment. În anul 2010, conform metodologiei BIM (Biroul Internaţional al Muncii), numărul şomerilor cu studii secundar profesionale a constituit 22,8 mii de persoane, sau 24,8% din numărul total de 92 mii de şomeri, fiind mai mare faţă de numărul şomerilor cu studii superioare (18,3 mii), medii de specialitate (12 mii), liceal, mediu general (22 mii) şi gimnazial (16,8 mii), înregistrând cel mai înalt nivel de abandon şcolar (24,5%).

Se atestă ponderea relativ mică a absolvenţilor care se încadrează în câmpul muncii conform calificărilor obţinute în instituţiile de învăţământ, iar  absenţa unor mecanisme de monitorizare a carierei profesionale a acestora fac ca problema să fie mai puţin vizibilă. Circa 30 % din absolvenţi nu activează conform calificărilor obţinute în şcoli profesionale, colegii şi universităţi, fapt care denotă irelevanţa studiilor şi incapacitatea  de  angajare. Conform  angajatorilor, tinerii angajaţi nu deţin mixul de cunoştinţe şi aptitudini necesare pieţei muncii, pentru că planurile educaţionale şi conţinutul disciplinelor nu asigură relevanţa studiilor.

Salvarea e la Guvern
Strategia de dezvoltare Moldova – 2020 mai spune că în  cazul  neintervenţiei Guvernului, efectele nedorite ale problemei se vor aprofunda. Această situaţie, conjugată cu prognoza demografică nefavorabilă şi starea precară a sănătăţii populaţiei, contestă mitul precum că în Republica Moldova forţa de muncă este multă, calificată şi ieftină. În consecinţă, pe piaţa muncii se va atesta un dezechilibru substanţial dintre cerere şi ofertă, precum şi un deficit de forţă de muncă calificată. Atragerea investiţiilor, în lipsa capitalului uman solicitat, este destul de dificilă. Acestea, luate la un loc, fac ca piaţa Republicii Moldova să devină şi mai puţin atractivă. În cazul neintervenţiei cu acţiuni concrete, va continua alimentarea rândurilor emigranţilor, fără a se valorifica potenţialul de creare a locurilor de muncă pe piaţa internă.

Numărul şomerilor va scădea în anul 2012, iar a celor angajaţi va creşte
Numărul şomerilor înregistraţi se va reduce nesemnificativ în 2012, după ce în anul trecut s-a diminuat cu o treime faţă de 2010, potrivit prognozei Pieţei muncii pentru 2012, elaborată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi plasată  pe site-ul oficial al Agenţiei.

Potrivit previziunilor ANOFM, în acest an vor fi înregistraţi 57 120 de şomeri, faţă de 57 700 în anul precedent. Şomajul se va menţine peste nivelul dinaintea crizei (în anul 2008 la oficiile forţei de muncă au apelat 46 230 persoane). Cel mai mare număr de şomeri (81,5 mii) au fost înregistraţi în anul 2010.

Agenţia notează că „lipsa oportunităţilor de angajare în mediul rural rămâne a fi o problemă majoră. Din numărul total de şomeri înregistraţi, 64% sunt din mediul rural, iar numărul locurilor vacante gestionate constituie 9%”. Oamenii de la sate îşi găsesc un loc de muncă mai greu decât cei de la oraş. ANOFM consideră oportună „elaborarea  politicilor de stat  pentru crearea locurilor noi de muncă în spaţiul rural, revizuirea sistemului de pregătire şi perfecţionare a cadrelor pentru corelarea mai eficientă a cererii cu oferta pe piaţa forţei de muncă”

„Majoritatea populaţiei apte de muncă se află în mediul rural, pe când locurile de muncă libere sunt înregistrate în mediul urban”, se mai arată în prognoza Pieţei muncii pentru 2012.

Potrivit ANOFM, 79% din locurile libere de muncă sunt destinate pentru muncitori, mai mult de jumătate dintre care cu salarii până la 2000 lei şi condiţii neadecvate  de muncă:  program  de  lucru prelungit, riscuri de accidente la locul de muncă, riscuri privind lipsa de siguranţă din cauza perioadelor relativ scurte de lucru.

Pe de altă parte, „calitatea şi calificarea joasă a forţei de muncă face dificilă plasarea în câmpul muncii a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă”.

Totuşi numărul şomerilor plasaţi în câmpul muncii va continua să crească în anul 2012 şi va ajunge la 15 430 de persoane, faţă de 15 mii în 2011.
Această tendinţă e determinată de creşterea şi stabilizarea economică a Republicii  Moldova. Cele mai multe locuri de muncă se aşteaptă a fi create în ramura industriei prelucrătoare, agricultură, hoteluri şi restaurante. În comerţ, construcţii, transport şi comunicaţii numărul locurilor de muncă create se va menţine la nivelul anului trecut.
Procesul de creare a noilor locuri de muncă „duce în acelaşi timp şi la un deficit de forţă de muncă”, în special din cauza că cererea nu corespunde cu oferta.

În acest an se va resimţi un deficit al forţei de muncă, în special pentru muncitori. Un sondaj realizat  în procesul de elaborare a Prognozei Pieţei muncii, cu participarea a peste 2900 de întreprinderi, a arătat că unităţile economice doresc să angajeze 9 668 de muncitori, dar vor fi create doar 7 468 locuri noi de muncă. Angajatorii explică acest deficit prin „lipsa unei  forţe de muncă calificate şi cu experienţă”.