Noua politică fiscală, încă un impuls pentru economia tenebră

Mediul de business din Republica Moldova consideră că orice înăsprire a politicii fiscale le îngreunează activitatea, iar majorarea amenzilor nu pare a fi decât un moft al autorităţilor de a-şi îndeplini obligaţiunile de acumulare a câtor mai multe venituri la buget. „Politica fiscală de anul acesta foarte mult va influenţa activitatea agenţilor economici mai ales în urma introducerii impozitului pe profit de 12%, care pare a fi o povară. În ce priveşte activitatea agenţilor economici, cred că o parte cum au lucrat în economia tenebră aşa şi vor continua să activeze. De exemplu Tricon este o întreprindere mare şi nu ne permitem astfel de lucruri. Anual noi plătim în bugetul de stat impozite în sumă de 9 mil. lei”, explică Valentina Andreev, directoarea fabricii de confecţii Tricon.

De anul acesta a fost introdus impozitul pe venitul pentru persoanele juridice în mărime de 12%, cu anularea tuturor facilităţilor fiscale generale şi individuale, exceptând cele garantate pentru o perioadă de timp concretă: zonele economice libere, dobânzile la depozite bancare şi valori mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni.

Potrivit preşedintelui Uniunii producătorilor de zahăr Raisa Bejan, majoritatea agenţilor economici nu sunt de acord cu politica fiscală de anul acesta, pentru că au fost fixate nişte obiective de acumulare a veniturilor la buget iar mai multe voci spun că dacă acestea nu vor fi îndeplinite, atunci vor fi împărţite amenzi. Acest fapt nu poate să nu deranjeze agenţii economici.

„Administrarea fiscală trebuie să fie aplicată în aşa mod ca agentul economic să nu fie presat să plătească impozitul ci s-o facă de bună voie. De exemplu, la plata impozitului pe profit prognoza colectărilor nu ar trebui să fie atât de rigidă pentru că e imposibil ca un om de afaceri să își prognozeze venitul pe un an întreg”, e de părere Raisa Bejan.

„Înainte de a face legi, guvernanţii ar trebui să se gândească şi la oamenii de afaceri”
„Înainte de a face legi, guvernaţii ar trebui să se gândească şi la oamenii de afaceri să le permită să activeze în condiţii acceptabile. Bine ar fi dacă politica fiscală ar fi pentru toţi oamenii de afaceri nu doar pentru cei care activează cinstit. Nu cred însă că va influenţa agenţii economici la trecerea în economia tenebră.

Probleme cred că vor fi pentru muncitorii de rând, care de exemplu la noi în companie, vor să fie plătiţi la zi şi asta ar putea fi o problemă pentru noi, la plata impozitelor, detaliază Nelly Sonic, directorul fabricii de vin LeonGri.

Orice schimbare în politica fiscală sperie oamenii de afaceri şi poate avea efecte duble. „Pe de o parte politica fiscală actuală este aplicată într-un sistem unde evaziunea fiscală este un sport naţional şi va duce şi mai mult la creşterea ei, iar pe de altă parte majorarea accizelor prin majorarea preţurilor va reduce vânzările pe piaţă, ceea ce ar putea influenţa indirect acumulările la bugetul de stat, contrat obiectivului şi politicii propus iniţial”, crede Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă.

Cu excepţia instrumentelor oferite de lege, problema este în ce măsură Fiscul dispune de capacitate instituţională de a ţine evaziunea fiscală în frâu. Or deocamdată instituţia nu a fost supusă unor reorganizări şi reformări esenţiale a modului cum activează, ceea ce ar putea fi peste măsura posibilităţilor Fiscului de a ţine în frâu evaziunea.

Pe de altă parte, potrivit lui Gheorghe Cojocaru, șef adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, majorarea amenzilor nu ar trebui să îi facă pe agenţii economici să tăinuiască şi mai mult veniturile sau să adopte metode ilegale, deoarece, mai devreme sau mai târziu, vor fi depistaţi şi sancţionaţi. 
„Majorarea substanţială a avut loc pentru neutilizarea maşinilor de casă şi control care contabilizează livrările agenților economici. Sarcina nu este de a amenda, ci în onorarea benevolă a obligaţiilor fiscale, iar pentru aceasta trebuie utilizată metoda educării și cea de sancţionare. Specialiştii spun că cu cât este mărită cota de impozitare cu atât cresc şi veniturile la buget. Însă până la un anumit moment după care agenţii economici încearcă să se eschiveze. Tocmai de aceea obiectivul Ministrului Finanţelor este de a elabora politici de impozitare, dar nu de amendare, în timp ce sancționarea este rezultatul unei acţiuni sau inacţiuni a unui agent economic”, conchide Cojocaru.

Republica Moldova, în topul ţărilor cu evaziune fiscală
Potrivit mai multor analize internaţionale o treime din PIB-ul Republicii Moldova este neoficial, ceea ce denotă că o mare parte a economiei ţării este în afara vizorului autorităţilor fiscale şi de control. Fluxurile financiare ilicite din ţara noastră către alte state ne plasează pe locul 81 în lume, cu o medie anuală de 374 mil. de dolari, potrivit unui raport Global Financial Integrity.

Creşterea evaziunii fiscale în economia unei ţări poate declanşa un cerc vicios foarte periculos. În primul rând, din cauza tranzacţiilor neimpozitate, veniturile la bugetul statului din taxe şi impozite, scad. Pentru că nu reuşesc să colecteze suficienţi bani, guvernele cresc nivelul de impozitare, ceea ce încurajează şi mai mult evaziunea fiscală.

În plus, aceasta zonă gri a economiei conduce la statistici oficiale inexacte, precum cele referitoare la rata şomajului, la venituri, consum şi alţi indicatori macroeconomici. Pe de altă parte, aceste statistici joacă un rol important în luarea deciziilor de politică economică, care evident, sunt sortite eşecului, din cauza informaţiilor trunchiate pe care sunt clădite.

Oamenii de afaceri cred că daca se va continua cu un sistem fiscal care te împovărează, îţi scoate ochii din cap şi îţi dă o singură şansă să supravieţuieşti şi acea şansă este să faci evaziune, nu ai de ce sa speri la transparenţă.

Opinii
Tatiana Lozovan, Expert pe probleme financiar contabile în cadrul Business Intelligent Services: Modificările din la Politica fiscala a anului 2012 adaugă duritate şi intransigență faţă de anii precedenţi

Modificările din la Politica fiscala a anului 2012 adaugă duritate şi intransigență faţă de anii precedenţi. Impactul acestor amendamente va rezulta cu siguranţă în îmbunătăţirea evidentei analitice fiscale. Există, însă, şi aspecte mai puţin favorabile  mediului de afaceri:

Stabilirea cotei impozitului de venit în mărime de 3% conform art. - 7’ (nou) şi  achitarea de către întreprinderile care nu sunt înregistrate ca plătitori TVA , şi care la situaţia din 31 decembrie a perioadei precedente au obţinut venit din activitatea operaţională în suma de până la 100 000 lei cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier): tendinţa de discriminare a întreprinderilor mici faţă de celelalte pune sectorul ÎMM într-o poziţie delicată. Deşi, datorită ciclului normal de business, vor avea la început, cel mai probabil, pierderi considerabile sau un rezultat nul, acestea sunt obligate să achite impozitul din venitul operaţional. O situaţie clasică în care economia subterană este o soluţie pe termen scurt.

Începând cu 2012,  persoanele fizice şi întreprinzătorii individuali vor fi egal impozitaţi. În condiţiile unei impozitări similare, responsabilitatea celor două categorii de contribuabili este considerabil diferită.

Semnificaţia reintroducerii impozitului pe venit de 12% este cel puţin subapreciată daca se omit şi cele 6% care se achita şi se reţin la plata dividendelor. Cu excepţia acumulărilor la buget, reintroducerea impozitului pe venit presupune diminuarea venitului agenţilor economici: mulţi din ei vor riscă, unii vor sfârşi prin a plăti amenzi, iar alţii prin a se judeca. În asemenea cazuri, agenţii economici cel mai probabil, vor  recurge la optimizări şi activităţi ilegale.

Există o percepţie descurajatoare: Codul fiscal, unicul act care dirijează relaţia fiscală dintre stat şi afaceri, descurajează sectorul ÎMM. Acesta ar trebui să pornească de la strategii reale de încurajare a micilor întreprinderi, iar aceste strategii trebuie să  provină din monitorizarea eficientă a mediului de afaceri.
Adrian Babin, expert independent: Înăsprirea politicii fiscale i-ar putea determina pe foarte mulţi să se eschiveze de la plata impozitelor şi taxelor

Cred că marea majoritate a companiilor care deja funcţionează în cadrul legal actual vor continua să activeze, chiar dacă politica bugetar-fiscala s-a înăsprit. O parte însa din povară va fi transferata către consumatorii finali sub formă de preţuri mai mari. Afacerile subterane care există la ora actuală în RM vor continua să opereze nestingherit atât timp cât structurile abilitate nu îşi vor îndeplini obligaţiile cel puţin la nivel statutar, iar altele noi o să apară fiindcă la moment nu există pârghii sau mecanisme care i-ar determina pe antreprenori să-şi legalizeze activităţile.

Evident, înăsprirea politicii fiscale i-ar putea determina pe foarte mulţi să se eschiveze de la plata impozitelor şi taxelor. Totuşi acumulările la buget vor depinde în mod direct de modul de gestionare a procesului de colectare. Este deja cunoscut faptul că la acest capitol există probleme grave în Moldova. Deci având un mecanism de gestionare eficient al colectării impozitelor, ar trebui să fie îndeajuns ca rata de colectare a impozitelor să fie una mulţumitoare.

În general, cred că reintroducerea impozitului pe venit a fost un pas corect din partea guvernului, iar rata de 12% este una relativ joasă şi nu ar trebui să producă un impact negativ asupra colectării, cu atât mai mult că până acum impozitul zero era pentru companiile ce îşi reinvesteau profitul.

DOSAR

În anul curent au fost operate un şir de modificări la politica fiscală privind impozitarea, accizele şi mărimea amenzilor. Cele mai dureroase modificări s-au dovedit a fi pentru oamenii de afaceri. Din anul curent a fost introdus impozitul pe venitul pentru persoanele juridice în mărime de 12%, cu anularea tuturor facilităţilor fiscale generale şi individuale, exceptând cele garantate pentru o perioadă de timp concretă: zonele economice libere, dobânzile la depozite bancare şi valori mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni.

Astfel, după cinci ani de la introducerea cotei ”0” a impozitului corporativ într-un pachet cu alte acţiuni, apreciate în 2007 drept liberale, aceasta a fost anulat. Oamenii de afaceri au solicitat menţinerea regimului fiscal facil până în 2015, pe motiv că nu au putut beneficia de cota „0” în condiţii de criză, însă deocamdată doleanţa nu le-a fost îndeplinită.

Întreprinderile mici şi mijlocii cu o cifră de vânzări de până la 100 000 de lei urmează să achite un impozit de 4% din venitul din activitatea operaţională obţinută în perioada fiscală declarată, iar firmele cu livrări de mărfuri, servicii în sumă de la 100 000 până la 600 000 lei pot alege să plătească un impozit de 4% sau în modul general stabilit.