N-am bani de dat, am datorii la stat
Lista actualizată a celor mai mari datornici la stat scoate în prim plan firme şi întreprinderi de stat cunoscute, care din diverse motive nu şi-au putut onora obligaţiunile fiscale. Sunt datorii imense, de ordinul milioanelor de lei, pe care statul încearcă să le recupereze prin modalităţi de asigurare şi executare silită a obligaţiunilor fiscale.

Cele mai mari datorii la stat, de 28 milioane 860 mii de lei, le are o întreprindere privată - Pompey Trading House - specializată în comerţul cu amănuntul şi care a fost implicată în mai multe scheme de evaziune fiscală prin intermediul unor firme fantomă.
Olga CEAGLEI
La 21 iulie 2010 directorul Pompey Trading House SRL, Serghei Midoni a solicitat intentarea procesului de insolvabilitate din motivul incapacităţii de plată a acesteia. Atunci firma avea înregistrată o restanţă la bugetul public naţional în suma totală de 26,9 mil. lei. Se pare că, între timp, datoriile au mai crescut cu alte două milioane de lei. În prezent, datoria acestui agent economic la Fisc este de 28,86 milioane de lei.
Pompey Trading House ajunge în incapacitate de plată intenţionat
În motivarea cerinţelor sale din recurs creditorul (Inspectoratul Fiscal de Stat) a invocat că înainte de a cere insolvabilitatea firmei, debitorul (Pompey Trading House SRL) a mai efectuat livrări de mărfuri în adresa SRL Cvint S în suma totala de 3 479 054 lei. În urma livrărilor efectuate, Pompey Trading House SRL nu şi-a onorat obligaţiunea de a stinge restanţa existentă faţă de bugetul public naţional.
În opinia Inspectoratului Fiscal, prin acţiunile sale, debitorul premeditat a ajuns la incapacitate de plată, înstrăinând toate bunurile deţinute.
De asemenea, în cadrul efectuării controlului s-a constatat că Pompey Trading House a procurat marfă de la societatea cu răspundere limitată Retimo, o firmă fantomă înregistrată la 02.07.2009, în sumă de circa 35 milioane de lei.
În atenţia Fiscului încă din 2008 şi „mafia cărnii”
Una din schemele frauduloase în care figurează Pompey Trading House a fost scoasă la iveală de angajaţii Inspectoratului Fiscal încă în anul 2008. Atunci s-au adus dovezi clare ce demonstrau cauzele majorării preţurilor la produsele din carne din Republica Moldova. Tot atunci, Fiscul a depistat modul prin care erau spălaţi sute de milioane de lei din importul de carne, prin intermediul firmelor fantomă.
Potrivit acestei scheme, trei firme importatoare de carne, Scorel Grup, Safmadora-Grup şi Trialtex Plus, vindeau iniţial carnea întreprinderilor intermediare cu un adaos comercial simbolic cuprins între 0,17 la sută şi 6 la sută. Ulterior, intermediarii, cinci companii printre care şi Pompey Trading House, erau antrenate în comercializarea cu ridicata a cărnii către consumatori şi producători, livrând-o la un preţ cu un adaos comercial de cel puţin 15 la sută. Din informaţiile obţinute de Fisc se poate de constatat că unele tranzacţii asigurau un profit uriaş. O dovadă în acest sens este faptul că în 2008 Pompey Trading House a livrat societăţii pe acţiuni Carmez marfă, adaosul comercial variind între 71 - 260 %.
În prezent firma nu mai deţine, practic, nici o proprietate. Ea se află în proces de insolvabilitate, conturile îi sunt blocate iar administrator este Vladimir Captari, specialist în domeniul administrării întreprinderilor în procedură de faliment.
Pompey Trading House SRL este o firma moldo-americana, pachetul majoritar de acţiuni aparţinând unei firme americane cu acelaşi nume. Adresa juridica a firmei se afla pe adresa: str. 27 august 53, satul Truseni, municipiul Chişinău, adresa fabricii de vinuri din localitate. Potrivit unor media, în anul 2003, Pompey Trading House a participat la o serie de operaţiuni frauduloase în rezultatul cărora fabrica în cauză a fost falimentată, ulterior impunându-şi controlul.
Companiile specializate în comerţul cu amănuntul, în topul datornicilor privaţi la stat
Topul 10 datornici la stat din sectorul privat este dominat de firme specializate în comerţ. Genul principal de activitate al întreprinderii Mandevila, care are la bugetul public datorii de 23,17 milioane lei, este comerţul cu amănuntul şi ridicata a produselor alimentare. Sweet Life SRL, care are datorii de 8, 57 milioane lei, este specializată în comercializarea îmbrăcămintei, Framaci Cosmetic cu datorii de 10,95 milioane lei se ocupă de vânzarea băuturilor alcoolice, iar IT Distributi, care are datorii de 19, 96 milioane de lei comercializează calculatoare şi echipamente.
În total, primii zece agenţi economici privaţi, care nu şi-au onorat obligaţiunile faţă de bugetul public naţional, datorează statului 146,85 milioane de lei.
Întreprinderile de stat falimentare, cu datorii de milioane
Trei întreprinderi de stat au datorii la bugetul public de peste 10 milioane de lei. Este vorba de Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie, care conform informaţiilor actualizate, a înregistrat datorii de 23,3 milioane lei. Întreprinderea de stat Staţiunea Tehnologico-Experimentală are datorii de 14,86 milioane de lei iar Uzina de Bijuterii din Chişinău Giuvaier a înregistrat datorii de 11,29 milioane de lei.
Conform datelor Serviciului Fiscal, primele zece întreprinderi de stat din topul datornicilor la bugetul public naţional, au acumulat în total datorii de 65,49 milioane lei.
Printre marii contribuabili care au datorii la stat se numără societăţile pe acţiuni Produse Cerealiere, care a acumulat restanţe de 19,53 milioane lei şi Cereale-Flor cu datorii de 4,01 milioane lei. Majoritatea marilor contribuabili datornici la stat sunt întreprinderi de stat. ÎS Acva-Nord datorează bugetului 7,22 milioane lei, Moldresurse – 2,59 milioane lei iar Combinatul de produse cerealiere din Bălţi 1,53 milioane de lei.
În toate aceste cazuri enumerate mai sus s-au luat măsuri de recuperare a datoriilor prin executare silită a obligaţiunilor fiscale. În majoritatea cazurilor, aceste întreprinderi au fost puse sub sechestru, le-au fost blocate conturile, a fost iniţiată sau este în derulare procedura de insolvabilitate. Astfel statul încearcă să recupereze măcar o parte din veniturile restante la bugetul public naţional.



