Mold-street: Cum Agenția Turismului ar putea deveni jandarmeria domeniului

Iniţiativa a generat deja o avalanșă de critici din partea reprezentanților turismului receptor din Republica Moldova, dar și îngrijorări și nedumeriri din partea partenerilor de dezvoltare și comunității donatorilor, printre care USAID și Banca Mondială, scrie mold-street.com.

Printre prevederile propuse în acest proiect și asupra cărora persistă nemulțumiri și obiecții pot fi enumerate următoarele:

• La licenţierea activităţii de turism pentru tur-operatori și agenții de turism se stabilește ca administratorul trebuie să dispună de certificat de categoria A privind absolvirea cursurilor de perfecționare în domeniul turismului sau diplomă de studii superioare de master cu specializare în domeniul turismului. Personalul de specialitate de asemenea  trebuie să dispună de certificate sau diplome similare.

• Personalul de specialitate din turism este obligat, o dată la 5 ani, să absolve cursuri de perfecționare profesională.

• Se introduce clasificarea obligatorie a unităților de cazare de către autoritatea publică.

• Organizarea și deservirea excursiilor se poate realiza doar pe rute turistice aprobate și înregistrate de către autoritatea centrală de turism.

• Se propune reglementarea activității ghizilor de turism, care vor fi nevoiți să obțină un atestat de calificare eliberat de Agenția Turismului. Ei sunt obligați să poarte ecuson la vedere, iar controlul și evidența ghizilor de turism se propune de a fi efectuat de asemenea de către specialiștii agenției. Atestatul de calificare și ecusonul se eliberează pe o perioadă de 5 ani.

Inovații penalizatoare pentru operatorii din turism

Însă cea mai vehement criticată modificare este dorința Agenției Turismului de a-și atribui rolul de jandarmerie prin delegarea de competențe extinse de control a întreprinderilor din domeniu: “supravegherea și controlul asupra activității întreprinderilor din turism și ghizilor de turism se efectuează de către autoritatea centrală de turism”. În acest context au fost formulate 4 noi încălcări ale legii pentru operatorii din turism:

1. Desfășurarea activității în domeniul turismului cu personal de specialitate necalificat în conformitate cu Legea u privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice.

2. Desfășurarea activității în unitățile de cazare turistică în lipsa certificatului de clasificare a unității de cazare turistică.

3. Afișarea și/sau difuzarea informațiilor neveridice privind tipul și categoria unității de cazare turistică.

4. Desfășurarea activității ghidului de turism fără ecuson expus în loc vizibil.

Totodată autorii propun modificarea Codului Contravențional astfel încât cele 4 tipuri de încălcări incluse în lege să aibă și sancțiuni, valoarea minimă a cărora începe de la 100 unități convenționale pentru primele 3 încălcări și 50 unități pentru ghizi. De asemenea, pentru încălcările 2 și 3 valoarea maximă a sancțiunilor poate atinge 300 u.c. sau 15.000 lei.

Contravențiile specificate mai sus se constată și se examinează de către Agenția Turismului. Sunt în drept să constate contravenții și să încheie procese-verbale directorul general și adjunctul său, precum și controlorii-revizori, iar examinarea acestora și aplicarea sancțiunilor se oferă prerogativă exclusivă pentru directorul Agenției și adjunctul acestuia.

Agenția vrea un rol similar poliției

Reprezentanții Proiectului de Competitivitate al USAID și SIDA, care are în aria de sectoare strategice susținerea turismului receptor, s-au arătat contrariați de modificările propuse, care vin cu  “o abordare desuetă, ineficientă și contra-productivă pentru sectorul de turism receptor. În mare parte, acest proiect cuprinde norme menite să agraveze mediul de afaceri, introducând noi bariere pentru afacerile din turism, afectând în special titularii de afaceri micro, mici și mijlocii”.

În același timp, funcțiile de control destinate Agenției Turismului în afacerile din industria turismului sunt inacceptabile, „atribuindu-i rolul de agent constatator, similar poliției, cu lărgirea numărului de contravenții administrative, lăsând totodată loc de interpretări și abuzuri din partea autorității, dat fiind că legislația este lapidară, iar condițiile de desfășurare a afacerii sunt neclare, evazive și lasă loc de interpretări”.

Mai mult - cei de la Proiectul de Competitivitate semnalează și faptul că operatorii din turism vor fi înfundați în birocrație suplimentară întrucât “se introduc noi acte permisive pentru sectorul de turism: actul de clasificare, actul de atestare/calificare a ghizilor, actul de clasificare, dar și se fortifică obligativitatea de a obține certificatul de formare profesională pentru tot personalul implicat în serviciile de turism”.

Lovitură directă în întreprinderile mici și micro

În cadrul audierilor publice asupra acestui proiect, propunerile legii date au fost combătute argumentat și de mediul asociativ din turismul receptor, reprezentați de Viorel Miron, președintele Asociației de Dezvoltare a Turismului în Moldova.

Potrivit acestuia, intervențiile în actuala lege favorizează doar întreprinderile mari și pe eșichiere delimitate, în timp ce domeniul turismului receptor este predominat de întreprinderi mici și micro (mica ospitalitate, servicii la destinație, micii producători de vinuri, meșteșugari, etc.), care rămân desconsiderați și defavorizați de cadrul legal, mai ales în contextul creșterii presiunii de control și administrative asupra operatorilor din sector. Prin urmare, operatorii mici și micro vor fi absorbiţi de cei mai mari,  fie descurajați să presteze serviciile la nivel legal şi ar putea să migreze în sectorul gri.

De asemenea, asociațiile din turismul receptor au venit cu multe alte observații punctuale asupra proiectului cum ar fi:

• Menținerea statuturilor diferite pentru tur-operatori și agenții de turism, în condițiile în care la realitățile RM nu există de facto nici o diferență.

• Menținerea licențierii intermediarilor, un instrument inutil și depășit de realități.

• Clasificarea obligatorie a hotelelor, pensiunilor de autoritatea de stat – ineficientă în asigurarea calității. În momentul în care 3/5 din unitățile de cazare nu sunt clasificate în ultimii 13-14 ani, este clar că măsura propusă reprezintă un mecanism prost.