theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Поделиться новостью
Скопировать ссылку
Ссылка скопирована
4 Марта 2018, 09:06
2 191
Скопировать ссылку
Ссылка скопирована

Mașina de spălat bani de la Apă Canal bagă în faliment și municipiul Bălți

Conturile Primăriei municipiului Bălți riscă să fie blocate, deoarece întreprinderile municipale care au luat încă zece ani în urmă diverse credite pentru proiecte de infrastructură nu pot rambursa banii, fiindcă au ajuns în incapacitate de plată.

Mașina de spălat bani de la Apă Canal bagă în faliment și municipiul Bălți.
Mașina de spălat bani de la Apă Canal bagă în faliment și municipiul Bălți.

Avertizarea vine din partea reprezentanţilor Ministerului Finanțelor, care menţionează că, la accesarea împrumuturilor, Primăria a servit drept garant, așa că datoriile acumulate urmează să fie plătite din bugetul local, anunță Prime TV.

Dacă Regia Apă Canal nu achită datoria, va fi blocat contul bugetului din Bălți

Cel mai mare datornic este întreprinderea Regia Apă-Canal din Bălți, care este în insolvență de mai mulți ani și are datorii de peste 100 de milioane lei acumulate timp de aproape două decenii, scrie mold-street.com.

"72,6 de milioane lei constituie datoria Întreprinderii Regia Apă-Canal pe creditele angajate de la Ministerul de Finanțe. Datoria cu termenul expirat la 1 ianuarie constituie 11 milioane 847 de mii de lei. Dacă Regia Apă Canal nu va achita datoria respectivă, va fi blocat contul bugetului municipal", a spus şefa Direcţiei Finanţe, Primăria municipiului Bălţi, Vera Rusu, citată de Prime.

În 2007, Apă-Canal Bălți a accesat un credit în valoare de trei milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru renovarea sistemului de apeduct și canalizare. În ultima perioadă, întreprinderea nu poate, însă, plăti rata lunară, deoarece conturile i-au fost blocate de instanța de judecată.

Asta după ce Apă-Canal Bălți a acumulat datorii de aproape 104 milioane de lei față de furnizorii de energie electrică și întreprinderea Acva-Nord Soroca. Reprezentanţii Primăriei din Bălţi au cerut Ministerului Finanțelor să intervină pentru a găsi o soluție.

"Datoriile respective vor fi examinate la nivel central. Poate se va rezolva prin reeșalonarea datoriilor. Creditele date sunt angajate pe 30 de ani până în 2035, dar cerem să fie reeșalonate pe 40 de ani, ca sumele respective să fie mai mici pentru ca să poată fi achitate de întreprinderile respective", a afirmat Vera Rusu şefa Direcţiei Finanţe, Primăria municipiului Bălţi.

Cum funcționa spălătoria de la Apă-Canal Bălți

O investigație realizată de Social Media Bălți arată cum ani în șir Regia Apă Canal din municipiu a fost folosită de administrație ca sursă de îmbogățire, dar și pe post de spălătorie a zeci de milioane lei, acumulați de la consumatori.

Banii în loc să fie alocați pentru a plăti serviciile furnizorului de apă, pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor, ajungeau pe conturile unor firme fantomă. În schemă a fost atrasă atât administrația locală, cât și câteva întreprinderi de stat, se arată în anchetă.

În consecință Regia Apă Canal Bălți este în procedură de insolvență de câțiva ani, nu are bani pentru a plăti măcar salariile și are datorii de câteva zeci de milioane de lei.

Situaţia de faliment în care a ajuns Regia Apă Canal Bălți este şi rodul activităţii fostei conduceri ai acestei întreprindrei muncipale. Pe 14 iunie 2017, ofițerii Centrului National Anticorupție au reținut mai multe persoane inclusiv fosta contabilă-șefă Mariana Bunescu, care a lucrat la întreprindere 16 ani. Potrivit CNA aceştia au contribuit la delapidarea a circa 20 milioane de lei de la Regia Apă Canal Bălți.

Foștii administratori chiar dacă sunt acuzați de delapidare și spălare de bani se află în prezent la libertate, iar dosarele lor încă nu au ajuns în instanţă.

Ex-directorul Victor Corcodel neagă totul şi spune nu ştie nimic despre acuzaţiile care i se aduc. În schimb fosta contabilă nu poate fi găsită, iar pe averea ei, un apartament de lux de 173 metri pătraţi din Bălţi şi altul de 71 de metri pătraţi în Chişinău a fost pus sechestru.

Schemele utilizate de fosta administraţie a întreprinderii au fost complexe şi de durată. Auditul efectuat de Curtea de Conturi în 2017 și controlul Inspecției Financiare în 2016 scot la iveală mecanismul prin care banii adunaţi de la consumatorii din Bălţi ajungeau pe conturile unor firme fantomă.

Astfel începând cu 2002, Apă Canal a efectuat transferuri nejustificate de bani, fără documente confirmative unor companii suspecte, majoritatea interconectate intre ele. S-a constatat că administraţia Regiei Apă Canal Bălți, introducea în ordinele de plată bancare denumirea și codul fiscal al unei companii reale cu care Apă Canal Bălți are relații contractuale. E vorba de întreprinderea de stat Acva Nord, care gestionează apeductul Soroca-Bălți, prin care municipiul este asigurat cu apă din râul Nistru.

În același timp în ordinele de plată era indicat codul de decontare (acum codul IBAN) al altor companii. Ca rezultat, transferurile erau deghizate ca plăți întemeiate, însă în realitate banii achitați pentru serviciile comunale de locutorii din Bălţi se scurgeau la propriu în conturile unor firme fantome.

În 2016, când se realiza primul audit la Apă Canal, contabila-șef Bunescu a fost înregistrată în momentul în care încerca să scoată de pe teritoriul întreprinderii un pachet de documente, care, potrivit postului BTV, ar alcătui contabilitatea neagră a întreprinderii.

Nu pot fi achitate nici salariile

În pconsecință în prezent în fiecare lună, cei peste două sute de angajați ai Regiei Apă Canal Bălți, de la simpli lucrători la contabil-șef și director general sunt nevoiți să se adreseze în instanţă pentru a primi salariile pentru munca efectuată.

„E o situaţie deplorabilă după acele spălări de bani din anii precedenţi. Oamenii sunt nevoiţi să se adreseze în instanţă pentru a primi salariile. Or, toate conturile sunt arestate”, susţine Irina Zubenina, care este administrator al întreprinderii de un an şi jumătate.

În total, întreprinderile muncipale din Bălți au datorii în sumă de 137 de milioane de lei față de instituțiile financiare care le-au oferit credite.

Источник
Поделиться новостью
Скопировать ссылку
Ссылка скопирована