„Mafia cărnii”- de la monopol la contrabandă
Lupta guvernanţilor cu „mafia cărnii” şi liberalizarea pieţei a dus în mod paradoxal la încurajarea contrabandei la importul de carne. Acest lucru are loc în condiţiile în care politicile statului privind susţinerea producătorului autohton sunt slabe şi incoerente. Republica Moldova, ţară agrară, rămâne în continuare dependentă de carnea de import, ieftină şi de proastă calitate.

Dacă până în 2009 doar unele companii puteau importa carne, plătind taxe şi impozit la stat, măsurile luate ulterior de guvernanţi au orientat importatorii monopolişti spre import de contrabandă, aducând prejudicii de milioane la bugetul de stat.
Eliminarea monopolului pe piaţa cărnii s-a făcut doar pe hârtie
Într-o radiografie economică a anului 2010, efectuată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup este menţionat faptul că deşi „eliminarea monopolurilor” a fost unul din laitmotivele campaniei electorale din 2009, în 2010 nu a fost obţinut nici un progres sesizabil în domeniul protecţiei concurenţei şi anihilării aranjamentelor anti-competitive şi controlării monopolurilor.
În cazul monopolului la importul şi comercializarea cărnii, lucrurile s-au schimbat doar pe hârtie. În urma măsurilor de liberalizare a pieţei şi eliminarea monopolului, după 2009 vânzările pe piaţa internă au crescut, numărul de companii importatoare a crescut, iar volumul de import înregistrat oficial de către Departamentul Vamal a scăzut.
În urma acestor măsuri preţul cărnii urma să se ieftinească cu circa 30%. Cel puţin asta promitea în 2009, premierul Vlad Filat. Între timp însă, preţurile nu au scăzut, semn că problemele pe acest sector nu au fost soluţionate de actuala guvernare. Astăzi, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, declară că în prezent carnea este scumpă din cauza monopolului.
„Adevărul este că a crescut importul ilicit de carne. Cei care altădată deţineau monopolul la importul de carne nu s-au lăsat de afacere. Astăzi avem monopol la import de contrabandă, care este controlat de aceeaşi oameni, care în perioada conducerii comuniste stăteau în spatele firmelor favorizate de fosta guvernare la importul de carne: Vladimir Şaulschi, Nicolae Curtoglo şi Anatolie Triteac”, susţine Veaceslav Balacci, fostul şef al Departamentului Originea Mărfurilor din cadrul Serviciului Vamal.
Balacci susţine că toate schemele criminale de contrabandă implementate de fosta conducere a Serviciului Vamal şi de către Guvern au fost preluate de actuala conducere a acestor instituţii şi este susţinută în continuare de actuala guvernare.
Monopolul şi contrabanda, ţin preţurile la carne ridicate
„Prețul la carne pe piața moldovenească nu se va reduce din cauza monopolului pe piață impus de importuri și de contrabandă. Noi nu știm ce mâncăm, deoarece în țara asta se aduce tot ce se poate fără verificări și analize. Și faptul că până acum se menține acest monopol, demonstrează iresponsabilitatea factorilor de decizie care sunt responsabili de politicile statului în agricultură și în ramura fiscală”, susţine Vasile Mîrzenco, directorul executiv al Federaţiei Naţionale a
Fermierilor din Moldova (FNFM), producător de carne.
În opinia directorului executiv al FNFM, importurile de carne în Moldova ar fi trebuit să ieftinească prețurile în comerțul cu amănuntul: „De facto ne ciocnim cu o jăcmănire a consumatorilor, deoarece importatorii vând carne suspectă la prețurile producătorilor interni. Actualii guvernanți, în loc să soluționeze problema prin crearea unei concurențe sănătoase, au liberalizat total piața și fiecare aduce în țară ce vrea și cât vrea”.
De cealaltă parte, producătorii autohtoni nu pot face faţă concurenţei. Potrivit experţilor europeni 92% din cei care se ocupă la noi cu creşterea vitelor au cel mult 2 vaci. Vârsta celor care o fac este destul de înaintată şi astfel riscăm că peste 10 ani ramura respectivă a sectorului zootehnic va dispărea în totalitate dacă nu va fi reformată radical. Din cauza situaţiei precare în ramura animalelor mari cornute deschiderea fermelor zootehnice de bovine vor fi subvenţionate cu 50% în 2012, însă subvenţionarea nu va soluţiona problemele din ramură.
Amintim, că în anul curent fondul de subvenționare a rămas la nivelul anului precedent – 400 milioane lei, constituind un nivel minim de susținere a agricultorilor.
În opinia comercianților de carne, dacă Ministerul Agriculturii nu va susţine sectorul prin politici coerente, această situaţie va genera o criză.
Producătorul local are mâinile legate
În această primăvară, Republica Moldova ar putea să se confrunte cu un deficit de carne de vită şi de porc. Fermierii spun că sunt nevoiţi să crească tot mai puţine animale, din cauza pierderilor pe care le suportă și asta pentru că cerealele s-au scumpit, iar preţul cărnii a rămas acelaşi.
Spre exemplu, pentru a crește un porc trebuie o tonă de cereale, iar un kilogram de grâu costă trei lei. Din cauza majorării prețurilor la furaje, nu mai este convenabil să crești porci. Unii fermierii au fost nevoiţi să reducă numărul de animale cu aproape 60 la sută, în acest an.
În acest context, nici preţurile la carne nu se vor micşora. „Prețul la carne nu se pot reduce din cauza că a crescut prețul la nutrețuri, la hrană, la carburanți, la energia electrică. Totodată, dacă analizăm producătorii mari de carne cum ar fi Brazilia, Argentina, Statele Unite, care au drept scop producerea cărnii ieftine, atunci vedem că acestor țări le este permisă folosirea soii și a porumbului modificat genetic la hrana animalelor și a păsărilor, în comparație cu producătorii moldoveni, care utilizează hrană naturală clasică”, este de părere Mîrzenco.
Gospodăriile ţărăneşti deţin 90% din efectivul de animale
La începutul anului trecut, în sectorul zootehnic a fost remarcată o diminuare a efectivului de bovine, ovine şi caprine, în special în cadrul întreprinderilor agricole.
Numărul de bovine a cunoscut o reducere modestă de 1,5%, care a fost menţinută graţie numărului de animale în cadrul gospodăriilor individuale. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, peste 90 la sută din efectivul de animale este concentrat în gospodăriile persoanelor fizice şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier).
În cadrul gospodăriilor agricole, reducerea numărului de animale a fost mult mai accentuată şi a înregistrat o scădere a numărului de bovine cu 7,6%, ovine şi caprine cu 13%. În mare măsură, diminuarea efectivului de animale s-a datorat creşterii preţurilor la nutreţuri.
„Problemele din ramură au început în 2010, odată cu ordinul ministerului Agriculturii privind liberalizarea importului de carne, iar asta este doar o parte a problemei. Cam în aceeaşi perioadă a fost liberalizat şi exportul de cereale, iar aceste două elemente au dus la importuri masive de carne şi la creşterea bruscă a preţului la cereale. Această situaţie a făcut ca afacerile din ramură să devină neprofitabile”, susţine Vasile Harea, preşedintele Asociaţiei de Suine.
Pe de altă parte a fost remarcată creşterea esenţială a efectivului de porcine, cu 32,3%, iar în gospodăriile populaţiei cu 17%. Acest fapt nu acoperă însă cererea de pe piaţă, care este satisfăcută din importuri.
Politicile statului de susţinere a sectorului sunt incoerente
În opinia experţilor, decapitalizarea sectorului şi diminuarea efectivului de animale pe parcursul ultimului deceniu au influenţat negativ randamentele şi producţiile din ramură. Prin urmare, ritmul lent de dezvoltare a acestui sector este influenţat de mai mulţi factori printre care se evidenţiază politicile de susţinere a sectorului zootehnic slabe şi incoerente.
„În sectorul bovinelor şi porcinelor, pe parcursul ultimului deceniu a avut loc o reducere foarte mare a efectivului de animale. Această situaţie a avut la origini şi politicile statului în domeniul dat, şi situaţia din agricultură care a fost influenţată de condiţiile climaterice. Şi unele tendinţe de pe pieţele regionale au influenţat foarte mult mersul lucrurilor din agricultura moldovenească, dar şi unele aspecte legate de evoluţiile generale din economie”, explică Viorel Chivriga, expert economic.


