Legalizăm sau izolăm companiile offshore?

Conform studiului „The price of offshore revisited”, în prezent avem peste 80 de zone offshore în toată lumea. Prin intermediul acestora, la nivel global sunt efectuate investiţii cu o valoare ce oscilează între 21 şi 32 trilioane de dolari.

Marea provocare a companiilor offshore este eschivarea de la impozitare, o sumă estimată de experţi la patru trilioane de dolari, pentru perioada 1970-2010. Din acest punct de vedere, pare raţională ideea unor politicieni de a impozita suplimentar companiile din zonele offshore.

Însă, în Moldova companiile înregistrate în zonele offshore au devenit „celebre” nu doar pentru evaziunea fiscală, dar şi pentru faptul că sunt utilizate pentru a ocoli anumite norme legale. Atacurile raider din 2011 au fost efectuate cu utilizarea evidentă a companiilor din zonele off-shore. Nu e de mirare că, de cele mai dese ori, numele lor este asociat cu activităţi ilegale.

Utilizarea companiilor offshore pentru majorarea nejustificată a tarifelor

În Moldova, la fel ca în majoritatea statelor, preţurile şi tarifele unor produse şi servicii sunt reglementate printr-o normă legală specială, pentru a proteja consumatorul şi a evita abuzul din partea producătorilor. Aceasta se referă la sectorul energetic, telecomunicaţii (parţial), farmaceutică, etc. În acest scop, există autorităţi abilitate cu reglementarea preţurilor şi tarifelor, care, în baza costurilor justificate legal, aprobă tariful la servicii (gazul natural) sau verifică corectitudinea formării preţurilor (benzină, motorină, etc.). Însă procurările făcute prin intermediul companiilor offshore fac imposibilă determinarea corectă a costurilor şi, respectiv, efortul agenției de reglementare este nul. Din vina companiilor offshore cetăţenii Republicii Moldova achită nejustificat sute de milioane de lei în plus, pentru bunuri şi servicii reglementate.

Utilizarea companiilor offshore pe  pieţele cu reglementare specială

Pentru protecţia investitorului, consumatorului, economiei naţionale, anumite pieţe din Moldova sunt reglementate prin norme speciale şi activitatea lor este monitorizată, reglementată şi controlată de instituţii specializate abilitate ale statului. Astfel, sectorul bancar este reglementat de Banca Naţională, cel de asigurări de către Comisia Naţională a Pieţelor Financiare, domeniul audiovizualului de Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Toate aceste instituţii sunt abilitate cu drepturi speciale, scopul cărora este de a asigura funcţionalitatea instituţiilor şi securitatea naţională. Toate aceste instituţii au legi speciale, regulamente, proceduri, care le permit să asigure buna funcţionalitate a pieţelor vizate. Însă, prezenţa companiilor din zonele offshore pe aceste pieţe discreditează activitatea organelor de reglementare. Sună straniu, dar în prezent Banca Naţională nu are nici cea mai vagă idee cine este proprietarul unei bănci comerciale recent vândută/cumpărată pe piaţă. Despre ce fel de protecţie vorbim? Cine sunt proprietarii companiilor care formează scheletul economiei naţionale? Ce interese urmăresc ei? Cat de protejaţi suntem?

Putem conchide că prezenţa companiilor offshore în Moldova are două motive, fie pentru a percepe ilegal de la consumatori un preţ exagerat, fie pentru a fugi de autoritatea de reglementare. Factorul fiscal este la fel de important şi dezvăluie vulnerabilitatea economiei la activităţile companiilor offshore. O simplă dorinţă de a impozita companiile offshore poate duce la legalizarea acţiunilor lor ilegale.

Din acest motiv, consider că în Moldova companiile offshore trebuie mai întâi IZOLATE, apoi impozitate. Prin izolarea companiilor offshore am in vedere interzicerea lor în anumite domenii. Şi anume:

• Interzicerea agenţilor economici care prestează bunuri şi servicii reglementate să aibă operaţiuni comerciale cu companiile înregistrate în zonele offshore (sectorul energetic, telefonia fixă, farmaceutica, etc.).

• Interzicerea companiilor înregistrate în zonele offshore să deţină orice cotă de proprietate în secotarele reglementate (bancar, asigurări, audiovizual, etc.).

Și doar după izolarea lor putem vorbi de impozitare.