Ilegalităţile de la BEM

Deşi ministrul Finanţelor din acea perioadă a atras atenţia asupra acţiunilor raider de la BEM, apoi despre schema de devalizare prin care statul a pierdut pachetul majoritar de la această bancă, apelurile sale au rămas fără răspuns. În acest context, refuzul preşedintelui Timofti de a-şi asuma responsabilitatea unui control personal asupra investigaţiilor de la Banca de Economii ascunde încercările care se fac pentru distrugerea probelor.

Astfel a comentat avocatul Ana Ursachi documentele publicate astăzi de fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa. Acestea se referă la o corespondenţă oficială din 2012, adresată Consiliului Suprem de Securitate şi Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară, cu referire la ilegalităţile de la Banca de Economii.

„Scrisoarea publicată de Veaceslav Negruţa este dovada ultimativă a unui eşec total al înalţilor funcţionari în ceea ce priveşte securitatea statului. Ex-ministrul Finanţelor a făcut o sesizare extrem de importantă, vizând devalizarea statului. În această scrisoare la care a primit un răspuns absolut formal  se conţin date cu privire la o alarmă pe care au tras-o experţii, inclusiv Negruţa în calitatea sa de ministru al Finanţelor şi ulterior în calitate  de expert, în ceea ce priveşte schema de distrugere financiară a Băncii de Economii şi de supunere a Băncii Naţionale să acopere această gaură prin fondul valutar, deci încă o pagubă iminentă”, a declarat Ana Ursachi, pentru Jurnal.md.

Corespondenţa publicată astăzi de fostul ministru al Finanţelor a ajuns şi pe masa preşedintelui Nicolae Timofti. Veaceslav Negruţa l-a îndemnat pe şeful statului să convoace de urgenţă Consiliul Suprem de Securitate.

 „Nicolae Timofti, în calitate de preşedinte al statului, a fost sesizat despre nişte lucruri extrem de importante. Veaceslav Negruţa a descris schema de fraudare pas cu pas a Băncii de Economii prin admiterea eronată a BNM, cu indicaţii de sus, a unor pretinşi acţionari minoritari care erau nişte firme neverificate din Federaţia Rusă. Apoi vorbeşte despre o emisie absolut nejustificată a acţionarilor BEM şi deconspiră schema de pierdere a statutului de acţionar majoritar. În asemenea condiţii, o schemă care din 2012 până în 2014 a dus la distrugerea Băncii de Economii a fost cu lux de amănunte arătată preşedintelui ţării, cu solicitarea ca acest subiect să fie introdus de urgenţă la şedinţa Consiliului de Securitate”, a adăugat Ana Ursachi.

Răspunsul expediat însă de consilierii lui Timofti sugerează că şeful statului nu este interesat de ilegalităţile de la Banca de Economii. În opinia avocatului, tergiversarea investigaţiilor înseamnă o încercare de a muşamaliza probele, mai ales în condiţiile în care schemele de fraudare a Băncii de Economii au ajuns în atenţia FMI, dar şi altor parteneri internaţionali.

„În răspunsul primit însă este o abordare formală, o trimitere la nişte organe de control care vor veni într-o bună zi şi îşi vor face treaba, deci nişte aberaţii care arată că şeful statului nu este deloc interesat de investigarea acestui caz. Preşedintele Timofti face abstracţie de funcţia sa de garant al statalităţii pentru ca să lase nişte elemente obscure să funcţioneze în continuare pentru deturnarea probelor pe acest dosar. Cunoaştem că deja FMI, dar şi alte comisii internaţionale au primit aceleaşi sesizări şi sunt pe cale să lanseze investigaţii de amploare a fraudei de la BEM. Pentru ca aceste probe să fie deturnate şi să nu se afle adevărul, investigaţiile care ţin de înalţii funcţionari de stat sunt tergiversate. Dovada acestor tergiversări, după un apel venit din partea unei persoane competente precum este Veaceslav Negruţa, o vedem în răspunsul venit de la aparatul central al domnului Timofti”, a conchis Ana Ursachi.

Anterior, Negruţa a declarat că anumite persoane din conducerea statului  au cedat BEM unor grupuri oligarhice, iar statul nu a avut nicio încasare în bugetul de stat din această tranzacţie dubioasă.

Amintim că Banca de Economii a revenit în proprietatea statului după ce Curtea Supremă de Justiţie a dat câştig de cauză la trei acţionari minoritari, care deţin împreună 0,3 % din capitalul BEM. Ei au contestat emisia suplimentară de acţiuni, din august 2013, în urma căreia statul a predat controlul asupra instituţiei.

Premierul Iurie Leancă a declarat că situaţia de la Banca de Economii va fi investigată de experţi internaţionali pentru a se vedea dacă au fost aplicate scheme frauduloase şi dacă de vină este managementul incorect sau abuzul de putere. 

În prezent, la BEM a fost numit un administrator special. Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internaţional a dezvăluit că Banca Naţională a oferit Băncii de Economii, dar şi Băncii Sociale, un ajutor care reprezintă echivalentul a 3,5 la sută din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova, adică 3,5 miliarde de lei.