Franzeluţa – victima reglementărilor „de ordin social” ale statului

Potrivit unui raport al Ministerului Finanţelor privind activitatea economico-financiară a întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu capital integral sau majoritar de stat, în primul semestru al anului curent Franzeluța a suportat pierderi de 14,8 mil. lei. În ce priveşte politica preţurilor, fără nici un anunț prealabil, combinatul de panificație schimbă asortimentul de pâine și modifică prețurile produselor, considerate sociale.

Schimbarea conducerii nu a îmbunătățit rezultatele economice

Cu toate că a fost înlocuit directorul întreprinderii, anul trecut întreprinderea a înregistrat pierderi de peste 23 mil. lei, comparativ cu profitul de 4,46 mil. lei în 2010, iar dacă nu se luau măsuri la timp, pierderile ar fi fost şi mai mari. Potrivit raportului financiar, au fost negative rezultatele din activitatea operaţională şi cea de investiţii, unde s-au înregistrat pierderi de 24,2 mil. lei şi, respectiv, 196,9 mii lei. Pierderile din activitatea economico-finaciară au depăşit 23 mil. lei, faţă de profitul de peste cinci mil.lei în 2010. Combinatul de panificaţie a avut anul trecut rezultate negative pe principalii indicatori economici, deşi veniturile din vânzări au fost în creştere cu 20,6 mil.lei, cifrându-se la 562 mil. lei, Costul vânzărilor a crescut însă mult mai semnificativ- cu aproape 50 mil. lei, însumând 529,6 mil. lei.

Şi anul acesta Franzeluţa continuă să lucreze în minus. Conform unui raport al Ministerului Finanţelor, pentru prima jumătate a anului întreprinderea a înregistrat pierderi operaţionale de 14,8 mil lei. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, s-a redus şi venitul din vânzări cu 1,6 mil. lei, de la 273,5 mil. lei până la 271,9 mil. lei.

Experții explică situaţia prin faptul că o întreprindere care menține stabile prețurile la o parte din producția sa, nu poate să se dezvolte normal, în condițiile unei inflații galopante, când costurile de producere cresc continuu.

Menţinerea produselor sociale împiedică dezvoltarea firmei

Potrivit expertului economic Viorel Chiviriga, principala problemă a situaţiei în care se află Franzeluţa este că statul se implică prea mult în gestionarea întreprinderii. Astfel, impunerea prețurilor mai mici la unele produse sociale acționează în detrimentul întreprinderilor cu capital majoritar de stat. Ca urmare, pierderile sunt un rezultat logic al menținerii produselor sociale. Totodată, după seceta din anul curent, la Adunarea Generală a Acţionarilor, conducerea celei mai mari întreprinderi de panificaţie din ţară a solicitat statului acoperirea pierderilor de 12 mil. lei în urma comercializării pâinii sociale. Atunci Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, susținea că statul nu acordă subvenţii pentru pâinea socială, ci doar ajută ramura panificaţiei cu grâu din fondul de rezervă: „Întreprinderile de panificaţie, care duc lipsă de grâu, pot solicita grâul din rezerva de stat, care ulterior urmează a fi restituit. Mai multe întreprinderi de panificaţie apelează la grâul din rezerva de stat, iar Franzeluţa nu este o excepţie – trebuie să îşi rezolve problemele”, a declarat oficialul.

În opinia lui Chiviriga, trebuie redusă implicarea statului în activitatea întreprinderii, chiar dacă el deține pachetul majoritar. Autoritățile trebuie să înțeleagă că, pe lângă menținerea prețurilor la unele categorii de produse, există și alte metode pentru a ajuta populația (compensații), iar dacă își dorește ca Franzeluța să fie o companie profitabilă și, în același timp,să menţină preţurile, ar trebui să subvenţioneze combinatul de panificație. Și asta pentru că întreprinderea are niște obiective clare: primul este obținerea unor rezultate economice satisfăcătoare, al doilea- modernizarea continuă iar al treilea, cum este și firesc, este satisfacerea intereselor acționarilor(obținerea profitului).

Nu cresc preţurile, doar se schimbă asortimentul...

Se pare că Franzeluța a găsit o modalitate de a-și rezolva problemele. Fără nici o înștiințare oficială, întreprinderea operează modificări ale sortimentelor de pâine, ale gramajului și prețului. Dacă unele sortimente de pâine au dispărut din comerț, altora le-a fost modificată denumirea și prețul. Spre exemplu, colacul care se numea „Ocazie” și costa în martie curent 4,25 lei, se numește acum „Tradiție” și costă 4,50 lei. Pentru pâinea „Datina” trebuie să plătim mai mult, deși gramajul a fost micșorat (în luna martie curent costa 3,70 lei și cântărea 600 grame, acum se numește „Ciobănaș”, costă 4,20 lei și cântărește 500 grame). Responsabilii de la combinat ssusţin că de fapt nu este vorba de o scumpire, ci de o shimbare de asortiment, ca urmare a cererii scăzute la aceste tipuri de pâine. Așa că oamenii urmează să se obișnuiască cu noul preț, așa cum s-au obișnuit să nu mai stea la coadă după franzela clasică de 2,40 lei, scumpită în luna decembrie a anului trecut până la 3 lei deoarece este ambalată. De fapt, în viitor toată pâinea urmează a fi ambalată, iar ca urmare prețul ei se va majora cu 30-50 de bani. Cât privește pâinea socială, aceasta se întâlnește tot mai rar pe rafturile magazinelor.

Seceta va scumpi pâinea

Potrivit declarațiilor Ministrului Agriculturii, din cauza secetei din acest an, pâinea s-ar putea scumpi cu 20 de bani. „Chiar dacă grâul se scumpeşte, de exemplu, cu 60 de bani, pâinea se va scumpi numai cu a treia parte din aceasta – cu 20 de bani. Nu trebuie să ne așteptăm la o explozie a prețurilor. Dacă prețul este foarte mare, scade puterea de cumpărare. Comercianții se vor strădui să economisească pe combustibili, salarii etc., dar numai să nu mărească prețurile pentru că vor avea de pierdut”, a declarat Bumacov pentru un post de televiziune. Totodată, ministrul se arată optimist în ce priveşte aprovizionarea cu făină. „Nu cred să fie probleme, fiindcă Ucraina are cantități foarte mari de grâu, chiar dacă a fost secetă. Pentru Republica Moldova, o mică invazie de grâu și faină din Ucraina poate să pună într-o mare dificultate producătorii noștri. Piața nu reacționează prompt, dar întotdeauna aduce un echilibru normal", a precizat el.

Privatizarea nu este o soluţie

Unii consideră că o soluție pentru a soluţiona problema eficienţei fabricii de pâine ar fi privatizarea ei. Însă asta ar putea fi o variantă doar dacă întreprinderea ar fi privatizată în nişte condiţii extrem de convenabile pentru stat. Potrivit lui Chiviriga, fiecare întreprindere are şansa să fie privatizată cu maximum de beneficii pentru ea şi pentru stat atunci când este profitabilă şi când s-a ajuns la momentul optim. Multe întreprinderi s-au privatizat nereuşit şi nu ar fi de dorit să se repete această experienţă. Pe de altă parte, Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr declara anterior într-un interviu pentru Europa Liberă că mai devreme sau mai târziu Frazeluţa va fi totuşi privatizată. „Întrebarea este când? Şi cum? Regula generală este că în pieţele concurenţiale, unde sectorul privat investeşte, unde se asigură serviciile necesare, nu trebuie să fie prezent statul. Din această perspectivă, cu timpul noi ar trebui să ieşim de la Franzeluţa, care activează într-un sector concurenţial. Statul trebuie să rămână numai în domeniile unde sectorul privat nu asigură dezvoltarea.”

DOSAR:

Pachetul de 52,5% dintre acţiunile SA „Franzeluţa” îi revine statului, alte 22%  sunt ale angajaţilor, iar Consiliul municipal Chişinău deţine 3,9% dintre acţiuni. Combinatul de panificație are 1816 acţionari şi un capital social de 37,4 mil. lei. Preţul minim de tranzacţionare pentru o acţiune a SA “Franzeluţa” a fost de 1,2 lei şi s-a înregistrat în decembrie 2002. Preţul maxim de tranzacţionare a fost de 60 de lei şi s-a înregistrat în ianuarie 2008. Ultima tranzacţie cu acţiunile întreprinderii a avut loc la 23 iunie 2011, când preţul unei acţiuni nu a urcat mai sus de 20 de lei.

Mariana ŞALAMAC