Expert-Grup: Anul 2018 ne va aduce creștere economică pozitivă, însă prea lentă și pe fundalul unor riscuri majore

Potrivit analiștilor, ipoteza creșterii economice de anul viitor s-ar baza pe creșterea producției agricole, continuarea suportului bugetar extern și creșterea consumului populației. Cu toate acestea, prognoza denotă și o serie de îngrijorări privind competitivitatea economiei și incertitudinea legată de alegerile parlamentare din 2018 care ar putea afecta deciziile de investiții ale mediului de afaceri, cu repercusiuni asupra creditării bancare.

În nenumărate rânduri, experții au reiterat necesitatea regândirii modelului de creștere economică a Republicii Moldova, prin realizarea unor reforme sistemice care vor impacta calitatea și dinamica creșterii economice din anii următori.  În acest sens, ameliorarea competitivății economiei moldovenești trebuie să rămână și în continuarea prioritatea zero pentru autorități.

Republica Moldova ratează constant competiția din regiune pentru piețele externe de desfacere și investițiile străine directe (ISD), clasându-se printre ultimele țări din Europa Centrală și de Est după ponderea exporturilor în PIB și volumul ISD per capita. Mai mult decât atât, Moldova ratează concurența și pentru propria forță de muncă, fenomen confirmat de creșterea numărului de persoane cu studii superioare, care părăsesc țara anual. Astfel, autorii studiului susțin că în lipsa unor îmbunătățiri substanțiale în domeniile critice de dezvoltare, Moldova se va confrunta cu tot mai multe constrângeri pentru a-și asigura creșterea economică.

În apropierea alegerilor parlamentare, autorii studiului atenționează și asupra unor serii de riscuri, care ar putea camufla efectul mersului lent al reformelor. Unul dintre acestea este riscul presiunilor politice asupra politicii bugetar-fiscale și a celei monetare, prin intervenții administrative cu iz electoral, cum ar fi majorările salariale, beneficiile sociale sau investițiile publice, sau chiar relaxarea politicii monetare pentru a impulsiona creditarea. Acestea ar putea destabiliza esențial sistemul de finanțe publice și alimenta riscuri inflaționiste, subminând creșterea economică.