Eficienţa energetică este cea mai bună resursă

Creşterea eficienţei energetice la nivelul aprovizionării are numeroase avantaje, cum ar fi scăderea costurilor electricităţii, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi reducerea dependenţei de importurile de combustibil fosil. Fără îndoială, eficienţa energetică ar putea fi cea mai valoroasă resursă a Europei.

În prezent, obiectivele minime de economisire a energiei stabilite în strategia europeană 2020 pentru statele membre ale Uniunii Europene sunt departe de a fi îndeplinite, iar dintre cei trei piloni care formează această strategie – respectiv reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea ponderii energiei regenerabile cu 20% şi îmbunătăţirea cu 20% a eficienţei energetice – acesta din urmă este şi cel care a înregistrat cea mai slabă evoluţie. 

De fapt, situaţia actuală va permite Uniunii să îndeplinească doar pe jumătate obiectivul de eficienţă energetica de 20%, iar probabil acesta este şi motivul pentru care eficienţa a devenit recent un subiect de mare interes. Până acum, eforturile europene de creştere a eficienţei energetice s-au concentrat în special pe măsuri de îmbunătăţire a eficienţei la nivelul consumului final (sau al cererii), ignorând în mare măsura potenţialul de reducere a pierderilor enorme care apar zi de zi în producţia şi livrarea de energie (sau în aprovizionare). 

Practic, cea mai mare parte a energiei folosite în producţia de electricitate nu este transformată în energie electrică. Conform Agenţiei Internaţionale a Energiei, randamentul global mediu al producţiei de energie pe bază de combustibili fosili tradiţionali este de 35-37%. La generarea energiei prin arderea de combustibili fosili se pierd cam două treimi din căldură; alte 9 procente din pierderi se regăsesc la nivelul transmisiei/distribuţiei.

Cunoaşterea situaţiei actuale şi existenţa unei infrastructuri energetice învechite pe întregul continent au determinat Comisia Europeană să adopte în martie 2011 un Plan de eficienţă energetică, având ca obiectiv reducerea consumului de energie primară cu 20% până în 2020. Conform acestui plan, eficienţa energetică este una dintre cele mai rentabile modalităţi de îmbunătăţire a securităţii aprovizionării cu energie şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar si o măsură esenţială pentru atingerea obiectivelor UE privind energia şi clima pe termen lung.

Deoarece sectorul energetic foloseşte 30% din consumul energetic total al UE pentru producţia si distribuţia energiei electrice şi termice, este clar că măsurile de eficientizare a consumului trebuie completate cu adoptarea unor strategii şi măsuri de creştere evidentă a eficienţei aprovizionării. Eficienţa aprovizionării cu energie este un imens rezervor neexplorat de oportunităţi pentru societatea europeană şi industria energetică, capabil să îmbunătăţească semnificativ performanţa centralelor actuale de producţie a energiei şi să ajute statele membre să îşi gestioneze mai bine resursele naturale, îmbunătăţind capacitatea acestora de a face faţă unei cereri tot mai mari de energie.

Cum îmbunătăţim eficienţa?

Eficienţa energetică a aprovizionării înseamnă pur şi simplu folosirea unei cantităţi mai mici de energie pentru producerea aceleiaşi cantităţi de energie electrică, astfel încât un procent mai mare din energia folosită pentru a produce energie electrică este practic transformat în energie electrică sau energie termică utilă. 

Eficienţa aprovizionării presupune şi îmbunătăţirea mecanismelor şi proceselor în vederea creşterii performanţei transmisiei şi distribuţiei de energie electrică la utilizatorii finali. Există potenţial pentru îmbunătăţirea substanţială a aprovizionării, iar vestea cea bună este că multe din opţiunile disponibile în prezent pentru creşterea eficienţei energetice la aprovizionare sunt reprezentate de tehnologii consacrate, rentabile şi fiabile, deja disponibile în variantă comercială.

Un exemplu concret este dezvoltatorul S.C. Vest-Energo S.A. care a instalat o centrală de cogenerare pe bază de motoare cu gaz cu o capacitate de 14 MW în vederea modernizării centralelor de termoficare din Bucureşti. Proiectul beneficiază de patru dintre cele mai puternice motoare cu gaz „tip 6” de la GE. 

Două dintre acestea sunt noile unităţi J624 GS, primele motoare cu gaz comerciale cu 24 de cilindri din lume. Cogenerarea este inevitabil mai eficientă şi consumă mai puţin combustibil fosil decât echipamentele de generare separată a energiei electrice şi termice. Prin urmare, acest proiect susţine Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice al României şi încurajează planurile ţării de modernizare a termocentralelor locale şi creştere a standardelor naţionale de eficienţă energetică în vederea respectării liniilor directoare ale UE. 

Conform unei analize recente realizate de Delta Energy & Environment, există o gamă largă de tehnologii energetice inovatoare şi viabile care ne pot ajuta să ne îndreptăm mai rapid spre îmbunătăţirea eficienţei aprovizionării cu energie, cum ar fi trecerea de la cărbune la folosirea gazelor naturale drept combustibil primar, optimizarea eficienţei operaţionale a centralelor electrice, folosirea pe scară mai largă a aplicaţiilor de cogenerare (CHP – producţie combinată de energie electrică şi termică) pentru încălzire şi electricitate, aplicarea mai multor soluţii adaptate reţelei inteligente pentru o mai bună gestionare a energiei şi captarea căldurii reziduale din centralele electrice şi procesele industriale în vederea transformării ei în energie electrică.

Investiţia in oportunităţile oferite de domeniul aprovizionării este o necesitate strategică pentru realizarea unei infrastructuri de producere şi livrare a energiei electrice care permite o folosire mai eficientă a resurselor în Uniunea Europeană. Iar atingerea obiectivului de economisire a energiei în procent de 20% stabilit de Planul de eficienţă energetică va impune o abordare de nivel european – un efort concertat şi colectiv în care toate regiunile şi statele membre ajung la un consens privind factorii cheie pentru trecerea la un sistem energetic de înaltă eficienţă şi cu emisii scăzute de carbon. Cu alte cuvinte, se impune promovarea unei „conştiinţe sociale” pe întregul continent, bazate pe eficienţa energetica.

După analizarea dificultăţilor legate de atingerea angajamentelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la 80% - 95% faţă de nivelurile din 1990 până în anul 2050, dar şi de păstrarea şi îmbunătăţirea aprovizionării cu energie sigure, durabile şi accesibile, Agenda Energetică a Comisiei Europene pentru 2050 a ajuns la concluzia că obiectivele de eficienţă energetică ale Europei trebuie să se concentreze pe oportunităţile de eficientizare din întregul lanţ de valoare energetic, inclusiv pe eficientizarea aprovizionării.

Adoptarea acestei abordări va duce la o producţie mai mare de energie pentru consumul final pornind de la o cantitate mai mică de energie primară şi alte resurse naturale. Astfel, un sector energetic european eficient poate permite Europei şi europenilor să facă mai multe cu mai puţine resurse fără a-i constrânge să facă mai puţin cu mai puţine resurse. 

Pe măsură ce UE trece la adoptarea sistemelor energetice cu emisii mai scăzute de carbon, care reprezintă viitorul, eficienţa aprovizionării poate fi cea mai bună resursă energetică si o avem chiar la îndemână.