Efectul de bumerang a liberalizării comerţului cu UE

Unele sectoare „sensibile” însă riscă să dispară sau să fie grav afectate. Iată, de ce, Moldova ar trebui să negocieze anumite excepţii în cadrul discuţiilor pe marginea Acordului de creare a Zonei de liber schimb  şi cuprinzător dintre UE şi RM (ZLSAC), consideră experţii.

Olga CEAGLEI

Viorel Chivriga, expert economic: „Moldova ar trebui să negocieze cu UE anumite excepţii de la regimul ZLSAC şi măsuri de protecţie pentru o serie de produse alimente în limita acordurilor OMC, care să niveleze potenţialele efecte negative asupra pieţei interne a acestor produse”.

Vom exporta cu 16% mai mult în UE. Importurile vor creşte doar cu 8%.

În luna februarie Moldova şi Uniunea Europeană au lansat procesul de negociere a unui acord de creare a zonei de liber schimb, care urmează să fie elementul cheie al noului Acord de asociere. În acest sens, Comisia Europeană a solicitat efectuarea unui studiu independent care să evalueze efectele economice, sociale, dar şi ecologice ale ZLSAC.

„Constatările preliminare ale studiului pe care l-am iniţiat denotă că ZLSAC ar trebui să se soldeze cu efecte mai degrabă pozitive decât negative, generând o creştere eventuală a PIB cu 5% pe termen lung. Estimăm şi o creştere a exporturilor cu 16% şi a importurilor – cu 8 la sută”, susţine Afke Mulder, şef de echipă din partea consorţiului Ecorys din Olanda care împreună cu compania CASE din Polonia sunt responsabili de efectuarea acestui studiu.

Prin urmare, se aşteaptă ca ZLSAC să amelioreze balanţa comercială a Republicii Moldova, în timp ce efectul acesteia asupra balanţei comerciale a UE este neînsemnat. Aceste schimbări nu vor fi resimţite imediat, ci după ce vor fi făcute o serie de investiţii, ne atenţionează experţii europeni.

Producţia de zahăr va creşte cu 187%, cea de carne va descreşte cu 8-22%

Studiul preliminar al experţilor olandezi şi polonezi arată că liberalizarea comerţului cu UE va afecta nivelul de producţie al tuturor sectoarelor din Moldova. Efectul major îl constituie creşterea cu 187% a producţiei de zahăr, care se datorează reducerii tarifelor mari existente în această ramură. Din rândul altor sectoare în care se aşteaptă o creştere economică fac parte: alte culturi, textile şi îmbrăcăminte şi transportul aerian.

În ceea ce priveşte animalele vii şi produsele din carne, se aşteaptă o scădere a volumului de producţie cu 8-22%. Reieşind din aceste date, experţii recomandă să fie adoptate şi implementate cât mai urgent cerinţele sanitare şi veterinare ale UE pentru producţia de origine animală, pentru a relua exportul acestor produse pe piaţa UE. „Lipsa acestor produse din componenţa exporturilor în UE înseamnă pentru Republica Moldova nu numai venituri ratate, ci şi investiţii şi stimulente insuficiente pentru dezvoltarea sectorului. Astfel, Republica Moldova riscă să piardă definitiv piaţa internă a acestor produse, odată cu intrarea în vigoare a acordului ZLSAC”, consideră expertul în economie Viorel Chivriga.

Industria alimentară moldovenească este „sensibilă” în faţa importurilor din UE

Ţară preponderent agrară, dar cu o agricultură ajunsă „la sapă de lemn” faţă de ţările europene unde se practică pe larg tehnologiile avansate, Republica Moldova va fi „afectată” de produse alimentare competitive din afară. Pentru a le face faţă, producătorii locali vor fi nevoiţi să facă investiţii importante. În caz contrar, sectoare întregi, cum ar fi: creşterea legumelor şi fructelor, creşterea animalelor şi industria cărnii vor avea de suferit. În opinia unor experţi locali, chiar şi sectoare considerate importante pentru economia ţării, cum ar fi: industria vinului şi zahărului vor avea probleme, deşi studiul preliminar al experţilor străini indică o creştere a exportului de zahăr şi băuturi alcoolice pe piaţa europeană.

„Cele mai sensibile produse la liberalizarea importurilor din UE vor fi cele din grupa produse alimentare, băuturi alcoolice, fără alcool, oţeturi, tutun, care prezintă avantaje competiţionale în materie de preţ şi calitate faţă de produsele autohtone. Pe termen scurt, se va majora importul acestora după intrarea în vigoare a acordului ZLSAC. Impactul, însă, nu va fi unul catastrofal, produsele alimentare şi băuturile alcoolice de import deţinând deja o pondere mare şi în continuă creştere în consumul intern (în ultimii 4 ani importul acestora a crescut cu 78%, în timp ce exportul lor s-a redus cu 23%), iar pe termen lung acest lucru va aduce mai multe beneficii, rezultate din sporirea competitivităţii produselor moldoveneşti şi a afluxului de investiţii străine directe”, explică Chivriga.

Înainte de a cuceri piaţa UE, producătorii locali riscă s-o piardă pe cea internă

În prezent, circa 30% din exporturile moldoveneşti în UE sunt constituite din produse vegetale, uleiuri de origine vegetală sau animală şi produse alimentare, băuturi alcoolice, fără alcool, oţeturi, tutun. În timp ce exporturile de produse vegetale sunt în creştere continuă, exporturile celorlalte două categorii ori stagnează, ori sunt în regres. Totodată importurile de produse alimentare, băuturi alcoolice, fără alcool, oţeturi, tutun din UE cresc într-un ritm sporit.

„Autorităţile moldovene trebuie să întreprindă măsuri urgente pentru stimularea exporturilor acestor produse pe piaţa UE şi ridicarea competitivităţii sectoarelor respective, în primul rând prin majorarea randamentelor sectoarelor respective şi măsuri de sporire a calităţii şi racordarea la cerinţele de securitate alimentară şi standardele de calitate ale UE, altfel R. Moldova riscă chiar să piardă piaţa internă a acestor produse”, adaugă expertul.

Dosar

Schimburile comerciale cu ţările Uniunii Europene au crescut întru-un ritm sporit, de circa 4 ori, pe parcursul ultimului zece ani, cu excepţia anului „de criză” 2009. UE devine datorită acestui fapt principalul partener comercial al Republicii Moldova, începând cu anul 2005, după valoarea totală a schimburilor comerciale. Până la această dată UE deţinea întâietatea doar la capitolul „importuri”.

Începând cu anul 2006, UE a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova şi la capitolul „exporturi”, cu o pondere de 51-52% în perioada 2006-2009 şi 47% în 2010. Cu toate că acest fapt nu poate fi atribuit în totalitate introducerii Sistemului Generalizat de Preferinţe (GSP+) începând cu 1 ianuarie 2006, este evident că introducerea acestui regim a contribuit esenţial la majorarea exporturilor moldoveneşti către UE.

În acest sens, concluzia logică care se impune este că un regim mai liberalizat al exporturilor în cadrul ZLSAC nu poate decât să sporească în continuare exporturile moldoveneşti spre UE. Cu toate acestea, este de aşteptat ca ritmul de creştere al exporturilor spre UE după semnarea acordului ZLSAC nu va fi tot atât de mare (+21-26%) precum cel demonstrat după intrarea în vigoare a sistemului GSP+ şi a PCA, deoarece cea mai mare parte a produselor cu potenţial de export deja beneficiază de regim liberalizat în cadrul GSP+ şi PCA.