Economia tenebră, răul inevitabil

Pradă a economiei subterane şi evaziunilor fiscale”, un sfert din valoarea produsului intern brut al Republicii Moldova pentru anul trecut a fost acumulat pe baza angajaților ilegali, salariilor în plic, contrabandei sau din activitatea economică a gospodăriilor casnice neînregistrate. Totodată, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în ultimii cinci ani, economia neobservată a sporit de 2,25 ori. Dacă în 2006, valoarea economiei gri constituia 8,68 mld. lei, atunci în 2011, nivelul acesteia a ajuns până la 19,51 mld. lei.

Apariția economiei ilegale în țara noastră a fost inevitabilă, în condițiile multitudinii problemelor din societate. „Lipsa locurilor de muncă, salariile mici ale angajaţilor din sfera publică, dependenţa mediului de afaceri în proces incipient de factorii de decizie, privatizarea petrecută la repezeală, distrugerea complexului agroindustrial din Moldova, criza monetară din anii 1991-1994, apariţia intereselor de distribuire a zonelor de influenţă economică şi politică, sistemul judiciar extrem de corupt - toate acestea au făcut inevitabil procesul de apariţie a economiei ilegale ”, a explicat Gheorghe Costandachi.

În 2011, economia tenebră din Republica Moldova a crescut cu 29 %

Nivelul economiei ascunse se crește în fiecare an. Cel puțin așa arată un raport al Băncii Mondiale, publicat în septembrie 2010, potrivit căruia în 1997 nivelul mediu al economiei tenebre în lume era de 32 la sută, iar în 2009 acesta atingea 36,5 la sută. O reducere nesemnificativă a nivelului ei a fost înregistrată numai în 11 ţări. Cea mai mare pondere a economiei subterane în PIB pe anii 1999-2007 o deţinea Georgia ( 68,8 la sută din PIB), fiind urmată de Bolivia cu 68,1 la sută şi Azerbaidjan cu 63,3 la sută. Pe de altă parte, cel mai redus nivel al economiei tenebre a fost înregistrat în Suedia – 8,6 la sută, SUA – 8,8 la sută şi Austria – 9,8 la sută. În acest context, R. Moldova a înregistrat în anii 1999-2006 o medie de 45,08 la sută. Potrivit studiului prezentat de Costandachi, volumul economiei subterane mondiale, în 2007, a atins valoarea aproximativă de 16,85 trilioane de dolari SUA. Cât privește țara noastră, economia ilegală are un caracter stabil, cu mici devieri în fiecare an. În aşa mod, economia neobservată din Moldova a înregistrat cel mai mare nivel în anul trecut, constituind 25,5 la sută, iar cel mai redus nivel în 2007 – 21,3 la sută. Totodată, cea mai mare contribuţie a economiei tenebre la formarea valorii adăugate brute a fost înregistrată în anul 2009 — 28,6 la sută, iar cea mai mică — în 2010 — 23,2 la sută.

Un sfert din economia țării funcționează în afara legii

Potrivit statisticilor oficiale, afacerile ilegale în Moldova însumează 19 mil. lei, însă experții IDIS spun că cifra este mult mai mare, astfel doar salariile în plic au constituit anul trecut peste 20 mld. de lei: “Conform unui sondaj efectuat de o echipă de experţi, volumul salariilor ilegale ar fi cam de 23 mld. lei. Cam a treia parte din PIB", susţine Costandachi. Pentru a combate fenomenul, în anul curent au fost incluse noi prevederi în Codul Muncii şi în Codul Contravenţional, potrivit cărora angajatorii ce plătesc salarii în plic şi se eschivează de la plata impozitelelor riscă amenzi de până la 10 mii de lei. Totodată, ministrul Muncii, Valentina Buliga, a declarat anterior că a fost elaborat şi un mecanism ce va permite identificarea persoanele care încalcă legislaţia. “A fost aprobat modelul contractului individual de muncă şi a permisului la locul de muncă ca instrumente de verificare a numărului de angajaţi şi pentru a face şi legătura dintre activitatea economică a întreprinderii şi a numărului de angajaţi care muncesc”. Cât privește cauzele acestei practici, specialiștii explică fenomenul în cauză prin nivelul înalt al corupţiei structurilor de stat. "Între protecţionism şi corupţie. Aici, în aceste interconexiuni, îşi găsesc realizarea toate fenomenele economiei subterane.", susţine Costandachi.  Ceea ce încurajează agenții economici să treacă în zona gri a economiei, ar fi lacunele din legislaţie, dar și impozitele tot mai mari şi mai multe.

Estimarea nivelului economiei tenebre este irealizabilă

Procesul de estimare a economiei ilegale întâlneşte multe obstacole. Unii experţi moldoveni constată că estimarea poate deveni problematică sau chiar impo­sibilă de realizat în condiţiile Moldovei, din cauza nivelului mare de corupţie şi protecţie a celor ce sunt preocupaţi de promovarea activităţilor econo­mice ilegale şi criminale. „În R. Moldova, economia ilegală nu se calculează, deşi Biroul Naţional de Statistică estimează aşa-numita economie neobservată, care este o componentă a PIB-ului. Proporţiile acestui fenomen nu sunt cunoscute, dar toţi simt rezultatul lui şi necesitatea de a fi estimat din punct de vedere monetar, financiar, social şi politic. Cel mai important indicator al economiei naţionale, produsul intern brut, nu este calculat real din cauzele reflecţiilor economiei ilegale”, consideră Costandachi.

În afară de găurile provocate în buget de practicarea muncii nedeclarate, autorul subliniază că nu se cunosc nici proporţiile economiei tenebre de peste Nistru, volumul de contrabandă sau volumul tranzacţiilor bancare, pentru că Transnistria, cu statutul său nedefinit, joacă pentru economia ascunsă a Moldovei un rol specific de zonă offshore care oferă facilităţi businessului tenebru să-şi scoată capitalul şi mărfurile din ţară şi tot în felul acesta să primească mărfuri de peste hotare. Conform unui articol publicat în ziarul „The Guardian”, numai volumul comerţului cu armament dintre Tiraspol şi Odesa este estimat la circa 20 mld. dolari, iar volumul de carne de găină pe cap de locuitor, importat în regiunea necontrolată de autorităţile moldoveneşti, atinge 20 mii de tone anual.

Existența economiei tenebre într-o țară în tranziție este un fenomen normal, iar măsurile luate de autorități în vederea combaterii acesteia trebuie să asigure o concurență sănătoasă între agenții economici, pentru că în pofida aspectelor pozitive ale economiei gri: aduce venituri suplimentare populației (servind uneori drept unica sursă de existenţă) și creează locuri de muncă, diminuând rata şomajului; acestea nu compensează pierderile provocate în bugetul statului prin evaziunile fiscale.