Drăguţanu şi Leancă părtaşii jafului de miliarde din bănci

„Se pare, totuşi, că anume această decizie, asumată de Guvern, a fost elementul necesar pentru scoaterea banilor vii din rezervele BNM, adică ale Republicii Moldova. Care să acopere ingineriile financiare aplicate în acele trei bănci. Asta a şi determinat curajul necesar unora pentru evenimentele care au urmat în noiembrie 2014. Ca ulterior, sincronizat, să mai apară şi deciziile BNM cu administrare specială şi a CSJ boţită-n grabă care după multe încercări nu poate fi tălmăcită chiar de CSJ, nemaivorbind şi de executarea ei”, explică Veaceslav Negruţa, într-o postare pe blogul său.

Fostul ministru spune că deşi BNM cunoştea cu mult timp înainte problemele de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank a aşteptat decizia Guvernului ca să poată credita cele trei bănci cu garanţia Guvernului.

Ba mai mult, Negruţa susţine că proiectul de asumare n-a trecut procedurile normale de avizare, unii membri ai Guvernului au primit materialele în ziua şedinţei, iar unora în mapa cu materialele şedinţei li s-a plasat materialele şedinţei anterioare. Să rămână în afara subiectului discutat.

„Pentru că această modificare viza direct banul public ea nu putea simplu să fie operată prin asumare de răspundere. Mai este ceva: o bună parte din cei care au votat asumarea răspunderii nici până azi nu cunosc ce au votat la acest subiect financiar”, a menţionat Negruţa pe blogul său.

Totodată, Negruţa e de părere că aceste decizii şi alocări de mijloace de miliarde de la BNM nu puteau avea loc decât în baza deciziilor luate de alte centre de decizii. Ocolirea abilă a deputaţilor şi discuţiilor în Parlament, decizii neconstituţionale şi alocări de resurse în baza acestora, secretizate – toate acestea dovedesc cu lux de evidenţe un scenariu implementat cu ajutorul mai multor instituţii ale Statului, inclusiv pretins independente, şi loaialitatea conducătorilor acestora.

Pe 25 septembrie 2014 Guvernul Leancă și-a asumat răspunderea asupra unui pachet de legi care, potrivit premierului, ar fi trebuit să asigure securitatea sistemului financiar-bancar. După desecretizarea hotărârii, Leancă a venit cu tot felul de justificări, că asumarea răspunderii era necesară în condiţiile în care unei crize în sistemul bancar din Republica Moldova.