Deficitul de materie primă frânează dezvoltarea industriei lactatelor

La fel ca întregul sector agricol, sectorul producției de lapte este dominat de gospodării care produc pentru consumul propriu şi care vând surplusul de lapte centrelor de colectare sau pe piaţă.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, fabricarea produselor lactate pe teritoriul Republicii Moldova în perioada ianuarie – iunie a.c., a înregistrat o creștere de 7,5% față de aceiași perioadă din 2011. Numărul total de întreprinderi ce activează în această sferă este de 46 având 2,6 mii de angajați.

La nivel mondial, cel mai mult consumă lapte și produse din lapte, germanii, cu 446 litri pe cap de locuitor. Un moldovean consumă,în medie, 169 litri de lapte pe an, pentru comparație – un ucrainean consumă 212 litri.

Deşi rămânem o țară profund agrară,totuşi nu ne descurcăm fără importurile de produse lactate.Astfel, în prima jumătate a anului curent, importul de lactate s-a cifrat la 16,9 mil dolari, în creștere cu 17,6% față de aceeaşi perioadă a anului trecut. La rândul său, exportul de produse lactate și ouă de pasăre a fost de doar 4,4 mil. dolari în aceeaşi perioadă,deţinând o pondere de doar 0,4% din totalul exporturilor. Dat fiind faptul că pentru a exporta în țările UE e nevoie de îndeplinit o serie de cerințe de calitate a produselor, principalele destinaţii ale exporturilor de lactate moldoveneşti sunt Rusia, țările CSI și o parte din țările arabe.

Laptele din Belarus e cel mai vândut lapte de import în magazinele din țara noastră

Importurile de produse lactate din Belarus au totalizat echivalentul a 1,6 mil. dolari, potrivit informaţiilor de la reprezentanții Belarusului la Chişinău. Popularitatea laptelui din Belarus, s-ar datora, potrivit misiunii diplomatice a acestei ţări la Chişinău, preţurilor accesibile dar şi a calităţii foarte bune.

Majoritatea furnizorilor de lapte de la noi din ţară sunt concentrați în nordul republicii, sectorul zootehnic aici fiind mai dezvoltat. În același timp, cea mai importantă piață de desfacere – Chișinăul, cu peste 60% se află în centrul ţării. Dacă luăm în considerație faptul că cheltuielile legate de transportarea materiei prime sunt mai înalte decât cele pentru transportarea produsului final, este lesne de conchis că întreprinderile prelucrătoare de lapte situate în partea de nord sunt într-o poziție mult mai avantajoasă din acest punct de vedere.

Care este oferta de produse

Întreprinderile de prelucrare a laptelui din Republica Moldova produc o gamă variată de produse lactate: produse din lapte integral, unt, caşcaval, brânzeturi, îngheţată, lapte-praf.

În ceea ce privește ofertele de lactate pe piață, acestea sunt foarte asemănătoare, ceea ce facilitează evaluarea alternativelor.

Piaţa poate fi divizată în 2 categorii:

1. I.Produse lactate tradiţionale

Oferta de produse lactate tradiţionale reprezentată de produsele uşor alterabile este variată şi bogată şi este asigurată în mare parte de producătorii autohtoni. Aceste produse sunt:

• lapte pasteurizat;
• smântână;
• lapte acidulat;
• brânzeturi.

1. II.Produse lactate netradiţionale

La categoria produse netradiţionale, competiția se duce mai mult între importatori. Este îndeajuns să ne uităm pe rafturile magazinelor pentru a observa că în majoritatea cazurilor deserturile din lapte sunt de import. Iaurtul şi cașcavalul dețin cea mai înaltă pondere în importul total.

Din categoria produselor lactate netradiţionale mai fac parte şi deserturile. Segmentul deserturilor lactate rămîne încă dominat de produsele de import, însă nu trebuie uitați nici producătorii interni care dețin o felie din piață.

Cine sunt principalii jucători de pe piaţă?

Piaţa autohtonă a lactatelor se deosebeşte printr-un nivel înalt al concurenţei.  Pachetele de control ale unei bune parăţi a întreprinderilor din ramură sunt controlate de fonduri sau investitori străini,care controlează Societățile pe Acțiuni Inlac din oraşul Cupcini, Fabrica de lapte Hâncești, Fabrica de unt din Floresti, Fabrica de brânzeturi din Soroca.

Cu  toate acestea principalele companii din industrie sunt deţinute de acţionari autohtoni.

Până în vara anului 2004 societăţile pe acţiuni Incomlac, Lapte, Frigo şi Comlac au fost integhrate în grupul de companii JLC fiind controlate formal de compania investiţională JLC Invest şi să activeze sub marca comercială cu acelaşi nume. În prezent grupul îşi exportă produsele în Ucraina, Rusia şi unele ţări arabe. În cadrul grupului se remarcă Incomlac care este cea mai mare companie prelucrătoare din Moldova.

Grupul JLC poate fi considerat unul transnaţional, fiind constituit din societăţi de producţie, întreprinderi de comerţ angro şi cu amănuntul şi de prestare de servicii. Întreprinderile afiliate grupului există şi în Ucraina, Kazahstan, Germania şi România.

Iniţialele JLC provin de la proprietarul grupului (Vladimir Jardan) - „Jardan Lapte Company”. Acesta, potrivit unor estimări, ar contrla peste 60% din piaţa de lactate a Republicii Moldova.

Sub brandul Alba activează două companii, Fabrica de brânzeturi din Soroca şi Lactalis Alba din Hânceşti,care fac parte din grupul francez Lactalis. Pe lângă produsele sub brandul Alba, în special lactate  tradiţionale, grupul fabrică şi produse netradiţionale cu marca President.

Întreprinderea cu Capital Străin Lapmol (Fabrica de produse lactate din Călăraşi) iniţial a fost o companie de distribuire a produselor lactate, după care s-a reprofilat pe prelucrare. În afară de produsele de marcă proprie, Lapmol importă și distribuie iaurturile Danone și Activia.

De asemenea, printre producători se mai remarcă Fabrica de unt din Florești, cu marca MilkMark, S.A. Inlac (Fabrica de lactate din Cupcini)., parte a Via Lactia Moldova, S.A. Lactis Râşcani şi VC-Saturn-13 SRL, cu marca Bravilacta. De asemenea avem și o întreprindere ce fabrică produse lactate pentru copii - SRL Bancarad (cu mărcile Lacta-Lux și Micuţul).

Laptele în tetrapak de pe rafturile magazinelor (Savuskin, Parmalat), îmbogățit cu vitamine și diferite substanțe, este importat de către ÎM 47th Parallel SRL, care deține și rețeaua de magazine nr 1. Respectiv aici şi se comercializează cel mai mult acest produs.

Consumul în creștere de deserturi din lapte şi brânză este una din principalele tendinţe ale pieţei lactatelor. Care sunt cele mai populare produse de acest gen şi firmele ce le aduc in magazine?

Iaurturile Câmpina şi Ehrmann sunt importate şi distribuite de către Fidesco SRL, Vertinger - de VK M Trade SRL,  Arla, Viola, Akadia -  de către Cariba agro SRL. Mărcile Na zdorovie, Burenka, Hockland  sunt importate de Zepelin SRL iar Unimarket Discount SRL importă produsele Slavianskie Tradiţii, ce se vând la moment doar în rețeaua de magazine Unimarket.

În ceea ce privește preferinţele în consumul lactatelor, moldovenii sunt încă conservatori şi tradiționaliști. Consumul de lapte ţine de educație, de tradiție şi de alți factori. În Moldova, care are o creștere vizibilă a pieței lactatelor, se observă o deschidere a consumatorului spre noi sortimente de brânză, cașcavaluri şi iaurturi, apreciind şi alte atribute de produs în afară de prețul scăzut: calitatea şi beneficiile asupra sănătății.

Principalii jucători pe piaţa îngheţatei, care la fel face parte din industria lactatelor sunt Sandriliona, JLC, Drancor şi Amir.

Promovarea

Pentru producătorii mari de lactate este specifică comercializarea propriului asortiment de produse în magazinele de firmă, sau în boutiqurile din micile centre comerciale. Aceasta, pe lângă micile magazine deschise în zonele geografice unde se află unitatea de producere. Astfel nu e de mirare că JLC, care pune accent pe distribuție are cea mai mare cotă de piață, iar magazine de firmă deține în majoritatea sectoarelor capitalei. Plus la aceasta, rețeaua de magazine Jardi din municipiul Chișinău ține tot de grupul JLC.

Magazine de firmă au deschis de asemenea și companiile Lapmol, Lactis, ș.a..

Piața lactatelor este caracterizată de jucătorii din această industrie ca fiind una sensibilă la preț şi drept urmare promoțiile și ofertele speciale constituie strategia principală de promovare în ultimul timp.

Conceptele de promovare la raft a laptelui sunt destul de reduse, aceasta fiind, de altfel, o caracteristică a categoriei alimentelor de bază. În ultima perioadă, ofertele de tip "preț special" au reprezentat cea mai mare parte din efortul de promovare la raft.

Un mod tradiţional de promovare îl constituie degustările în magazine atunci când producătorii și importatorii scot pe piață un produs nou, de asemenea nu trebuie uitat promoțiile organizate cu ocazia deschiderii de noi supermarketuri.

Companiile de pe piață au investit în modul de prezentare a produselor, în crearea de noi produse conform cerințelor clienților, dar si în calitatea ambalajelor. Anul acesta, Alba s-a evidențiat prin originalitate designului ambalajului la majoritatea produselor.

Dintre produsele noi, apărute în ultimele luni, se observă cele de la Lapmol și anume Biochefirul Căsuţa Mea și laptele Căsuța Mea, ultimul fiind produs integral selectat,unic prin compoziția sa, după cum se menționează pe etichetă. Acesta nu trece prin etapa de normalizare (adică alinierea nivelului de grăsime din lapte de la diferite vaci până la un indicator unic), de aceea grăsimea laptelui se poate modifica natural de la 3.4% pînă la 6%. Cantitatea de grăsime a laptelui este indicată zilnic pe ambalaj. Ambele fac parte din Gama Premium, ce se simte după preț și calitate. Se comercializează în sticle, amintindu-ne de laptele ce se vindea în vremurile sovietice.

Lapmol de fapt are parte și de cea mai multă publicitate în magazine, fiind și unicul brand dintre toți producătorii de lapte prezenți în rețeaua socială Facebook, peste 100 de consumatori apreciindu-i pagina – ÎCS Lapmol SRL.

Industria are un potenţial de dezvoltare destul de înalt

Acest fapt rezultă de consumul încă destul de redus de lactate a populaţiei comparativ cu a ţărilor UE, ceia ce denotă că este loc destul de creştere.

Şi în opinia producătorilor autohtoni piața urmează să crească în următorii ani. Acest lucru se aliniază tendinței mondiale de creștere a consumului de lactate, efect dublat de specificul moldovenesc unde consumul de lactate este sub cel european. Ritmul de creștere depinde în principal de doi factori: creșterea puterii de cumpărare a consumatorilor ce ar determina și o creștere a pieței, chiar dacă cu 2-3% anual. Un ritm mai accelerat, de 10% sau mai mult ar putea fi atins anual în condițiile în care s-ar reduce piața neagră, situație care depinde în mare parte de măsurile luate de autorități.

O soluţie pentru asigurarea materiei prime - integrarea fermierilor în cooperative

În scopul asigurării cu materie primă pe o perioadă lungă de timp întreprinderile vor tinde spre stabilirea legăturilor de durată cu cooperativele prin intermediul oferirii unor facilități logistice, cum ar fi consultarea, oferirea suportului la controlul calității materiei prime, etc. Ca rezultat al realizării integrării, cooperativa va fi interesată să obțină o producție de calitate, iar întreprinderea va primi materie primă în corespundere cu cerințele înaintate cooperativei, reducând astfel cheltuielile de colectare și negociere cu gospodăriile individuale.

Un astfel de exemplu de succes pentru economia de la noi o reprezinta cooperativa Vita-Lact, din satul Ignăţei, care are doar produse organice. “Viitorul apartine celor care cooperează, gândesc, comunică, planifică şi fac schimbări” este motto-ul cooperativei, care a pornit la drum în 2001 de la 12 agricultori, ajungind astăzi la peste 400.

Altă soluţie - înființarea fermelor

Una din direcții în cadrul sectorului primar ar fi ca procesatorii să investească în ferme de vaci crescute anume pentru lapte (pe lângă introducerea de noi tehnologii ce ar crește eficiența și ar reduce costurile de producere). S-a scris și s-a discutat mult pe acest subiect. Sunt numeroase avantajele pe care le asigură fermele de vaci în comparație cu gospodăriile individuale. Crearea fermelor de vaci reprezintă unul din factorii prioritari pentru dezvoltarea sectorului zootehnic primar, iar necesitatea înființării fermelor de vaci actualmente se resimte stringent în Republica  Moldova, de aceea cooperativele și întreprinderile de prelucrare ar fi bine să-și pună ca obiectiv important realizarea acestui lucru.

Produsele ce îşi au originea în laptele de vacă sunt cele mai întâlnite, dar există mici producători ce comercializează şi lapte de capră. Gospodăria Țărănească  "Gherasim Igor Ion" deţine cea mai mare fermă de capre din Moldova, situată în raionul Teleneşti. Laptele de capră, în ambalaje de un litru, al acestei întreprinderi, preţul căruia e de 4 ori mai mare ca cel de vacă (datorită utilităţii pentru organismul uman), se găseşte în unele magazine mari din capitală.

Datorită substanțelor nutritive din el, laptele este un produs necesar în orice famile și chiar dacă prețul pe raft variază de la un anotimp la altul, oamenii oricum nu sunt gata să renunțe la el.

Cel mult, aceștia încearcă sa găsească soluții alternative, prin testarea unor noi branduri, mai ieftine. Alimentația sănătoasă este una dintre principalele valori personale pentru mulți consumatori. De aceea produsele lactate ce conțin calciu și multe alte substanțe folositoare organismului vor înregistra creșteri de volume pe viitor.