Datoriile de stat externe ale Republicii Moldova și ale țărilor Uniunii Vamale

Astfel, în conformitate cu poziția investițională internațională, Republica Moldova este un "debitor" la fel ca Belarus și Kazahstan.

În termeni cantitativi, poziția investițională a Moldovei este mai nesatisfăcătoare decât în țările Uniunii Vamale. Soldul negativ al activelor și obligațiunilor internaționale din Republica Moldova este de 67,4% din PIB, Belarus - 54,3% din PIB, Kazahstan - 14,5%. Rusia are un sold pozitiv al activelor și obligațiunilor care este de 7,7% din PIB.Moldova se deosebește printr-un nivel ridicat de datoriiinternaționale, depășind valoarea PIBului cu 17,9%, în timp ce datoriile statelor-componente a Uniunii Vamale sunt minore comparativ cu PIBul lor. Astfel, mai puțin de jumătate (46%) din datoriile internaționale sunt legate de afluxul investițiilor străine directe.

Activele sistemului bancar depășesc activele industriei de prelucrare cu 40 %, sectorul transporturilor de 2 ori, agricultură și construcții - de 4 ori.Până în 2014, acțiunile sistemului bancar au crescut comparativ cu anul 2008 de 2 ori,  creșterea lor medie anuală constituind 9%.

În rezultatul creșterii rapide a agregatelor monetare, în comparație cu creșterea PIBului, indiscutabil se majorează și  monetizarea economiei, ce caracterizează nivelul ei de deținere a banilor. Masa valutară M3 (bani cash, depozite în valută națională și internațională) s-a majorat dublu, agregatul monetar M2 (bani cash și depozite în valută națională) – mai mult de 2 ori. În rezultat, nivelul monetizării a crescut de la 50% PIB până la 63% pe M3 și cu 35% PIB până la 45% pe M2.Nivelul întreținerii economiei cu bani în Moldova este mai mare decât în Rusia (conform agregatului monetar M3-63% PIB în Moldova, contra 56% PIB în Rusia, după agregatul M2 – 45% PIB în Moldova, contra 43% în Rusia).

În rezultatul creșterii constante a volumului de creditare, dotarea economiei cu credite s-a majorat de la 26% PIB în 2005, până la 43% PIB în 2014. Observăm, că în perioada anilor 2000-2009, întreținerea economiei RM cu credite (în mediu 26% PIB) a fost mai mare decât în FR (în mediu 22% PIB). În perioada crizei din 2009, în urma acțiunilor Băncii centrale a Russiei, inclusiv a oferirei lichidității băncilor comerciale, întreținerea economiei rusești cu credite a crescut semnificativ, astfel în 2013 ajungând la 51,8% PIB contra 43,0% PIB în Moldova.

Cu scopul lărgirii accesului la resurse din sistemul bancar și în urma scăderii ratei de referință a Băncii Naționale a Moldovei treptat au scăzut ratele dobânzilor pe credite, ce a favorizat creșterii volumului de creditare. Rata dobânzii la creditele bancare în aprilie 2014 în RM, au fost la nivelul celor din Kazastan și Rusia.

Experţii sunt de părere că neprivind la stabilitatea relativă și dinamica dezvoltării sistemului bancar, înrăutățirea relațiilor economice cu Rusia poate influența negativ asupra calității și cantității parametrilor dezvoltării acestui sector important al economiei.În acelaşi context, experţii menţionează faptul că, " În așa mod, la data de 30 iulie 2014, datoria întreprinderelor alimentare și agricultură a constituit circa 7 mlrd. lei (15,2% din portofoliul total de credite, 8,6% din activele sistemului bancar și 56,8% din capitalul social total al băncilor). Micșorarea exportului în Federația Rusă, în primul rând a produselor agricole, va avea un impact negativ asupra capacității exportatorilor în deservirea creditelor, ceea ce va duce inevitabil la o deteriorare a calității portofoliilor de credite și bănci decapitalizare. "

"Pe de altă parte, reducerea exportului va fi însoțită cu o scădere a veniturilor în țară obținute de pe export, ce la rândul său va aduce la dezechilibrare pe piața valutară, devalorizare a valutei naționale, precum și în cele din urmă - la instabilitate macroeconomică.", au conchis experţii.

Principalele surse la care au apelat experţii sunt Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova; membri ai Uniunii Vamale și Spațiul Comun Economic; Banca Națională a Republicii Moldova, Banca Națională a Republicii Belarus, Banca Națională a Republicii Kazahstan şi Banca Centrală a Federației Ruse.