Datoria de stat. Cum vor administra autoritățile acest domeniu

Guvernul a aprobat astăzi Programul ”Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2018-2020)”.

Scopul elaborării documentului constă în stabilirea direcţiilor prioritare de activitate ale Ministerului Finanţelor, orientate spre atingerea obiectivului fundamental şi a celor specifice privind managementul datoriei de stat şi sporirea previzibilităţii pieţii valorilor mobiliare de stat (VMS) pentru investitori. Programul se axează pe descrierea strategiei de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat şi pe identificarea factorilor de cost şi de risc aferenţi, scrie Bizlaw.

Astfel, conform acestei strategii, necesităţile de finanţare ale soldului (deficitului) bugetului de stat vor fi acoperite, în perioada anilor 2018-2020, în medie la nivel de 80 la sută anual din surse externe. Împrumuturile de stat externe vor fi acordate aproape în totalitate de creditorii multilaterali. Finanţarea internă netă va urma o tendinţă de majorare în perioada anilor 2018-2020, cu creșterea graduală a ponderii VMS pe termen lung. Astfel, se preconizează lansarea emisiunilor de obligaţiuni de stat cu maturitatea de 5 ani, în funcție de cererea pe piaţă.

Ca pondere în PIB, datoria de stat urmează să se menţină aproximativ la nivelul de 40 la sută la sfârşitul anului 2020.

Ministerul Finanţelor susține că a examinat trei opţiuni alternative de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat din surse interne şi externe. Acestea presupun extinderea finanțării de la creditorii bilaterali, dezvoltarea de instrumente noi spre a fi emise pe piața internă, punându-se accentul pe extinderea maturității acestora și majorarea finanțării interne nete pe termen mediu, emiterea VMS pe piețele internaționale începând cu anul 2020.

De asemenea, a fost analizată influenţa modificării ratelor de dobândă şi a cursurilor de schimb asupra datoriei de stat şi a costurilor aferente acesteia, cu scopul de a examina volatilitatea portofoliului datoriei de stat la expunerea faţă de riscul ratei de dobândă şi cel valutar, pe termen mediu. În acest sens, au fost elaborate patru scenarii de şoc care vizează deprecierea monedei naţionale şi majorarea ratelor de dobândă, atât pe piaţa externă, cât şi pe cea internă. Pentru a urmări efectele şocurilor stabilite asupra portofoliului datoriei de stat, a fost analizat un set de indicatori de lichiditate şi solvabilitate.

Principalele concluzii care au fost stabilite în baza datelor prezentate constau în faptul că strategia de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat nu este în totalitate ferită de riscuri. Soldul datoriei de stat prezintă cea mai mare expunere faţă de riscul valutar, iar serviciul datoriei de stat, adică costul asociat acesteia este expus în cea mai mare măsură riscului ratei de dobândă.

Totuşi, portofoliul datoriei de stat se încadrează, pe termen mediu, în limite rezonabile în ceea ce priveşte riscurile asociate, însă riscul valutar şi cel al ratei de dobândă ar putea crea presiuni asupra portofoliului datoriei de stat, în cazul modificărilor considerabile ale indicatorilor de piaţă.

În acest sens, în vederea monitorizării continue a riscurilor şi evitării expunerii majore a portofoliului datoriei de stat faţă de anumite tipuri de risc, Programul stabileşte un set de parametri de risc/sustenabilitate aferenţi datoriei de stat. Parametrii respectivi vor fi calculaţi şi publicaţi lunar în cadrul buletinelor statistice privind datoria de stat şi trimestrial în cadrul Raportului privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat. Informaţia privind implementarea măsurilor Programului ”Managementul datoriei de stat pe termen mediu” va fi inclusă în Raportul anual privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat.