Cum se fură și unde ajung fondurile europene oferite Moldovei

Este schema de delapidarea a circa 1 milion de euro din fondurile europene pentru susținerea a trei proiecte cu menire social-economică din Ungheni și Criuleni. Obiectivele prevăzute în proiecte au rămas nerealizate, în schimb, cei implicați în schemă s-au ales cu imobile și mașini de lux. O parte din bani au fost utilizați pentru mită, iar altă parte s-a dus la sponsorizarea campaniilor electorale, scrie CrimeMoldova.

În perioada anilor 2011-2012, câțiva experți din Ungheni și Criuleni au elaborat mai multe proiecte cu impact asupra mediului, de îmbunătăţire a condiţiilor de trai ale cetăţenilor, pentru a fi prezentate finanţatorilor internaţionali.

Asociaţia pentru Studii Sociale Aplicate „Asstreia” folosește aceste proiecte pentru atragerea fondurilor europene. UE acceptă finanțarea a trei proiecte promovate de Asstreia - CRING, Cross border Inventory of degraded lands şi CBC RUR Waste, în raionul Criuleni, și proiectul REEPB în orașul Ungheni. Primul proiect a avut ca obiectiv de bază crearea unui cadru favorabil pentru îmbunătăţirea instrumentelor de combatere a eroziunii solurilor și degradării terenurilor, cel de-al doilea, gestionarea deșeurilor menajere în localitățile rurale, iar proiectul din Ungheni se referea la reparația și dotarea geotermală a unei grădinițe.

În afară de fondatorii ASSA Asstreia, Iurie și Svetlana Chesari, în schemă mai sunt implicați și finii lor de cununie, Andrei și Aura Revenco, ex-președintele raionului Criuleni, Vitalie Rotaru, proaspătul deputat, Sergiu Ceauș, precum și funcționari din administrația locală, șoferi, contabili, oameni de afaceri, o bună parte fiind atrași involuntar.

Cum au fost sustrași banii din proiectele de la Criuleni

Pentru cele două proiecte de la Criuleni au fost prevăzute în jur de 5 milioane de euro din fondurile europene, iar din acești bani au fost sustrași în jur de 700 de mii de euro. 

Proiectul CRING a avut ca obiectiv de bază crearea unui cadru favorabil pentru îmbunătăţirea instrumentelor de combatere a eroziunii solurilor și degradării terenurilor. Proiectul nu a fost dus la bun sfârșit. Problema terenurilor degradate în raionul Criuleni a rămas neschimbată. La moment, nimeni din administrația raionului nu poate afirma cu exactitate care este suprafața terenurilor degradate și măsurile care urmează a fi întreprinse pentru salvarea lor, deși pentru acest studiu s-au cheltuit oficial 300 de mii de lei din bugetul public raional şi 90 de mii de euro din banii europeni. 

Proiectul CBC RUR Waste a avut scopul de a construi o platformă pentru deșeurile menajere, pentru deservirea a 8 mii de locuitori din 3 sate din raionul Criuleni. Platforma urma să fie amenajată în extravilanul localității Hrușova.

În total, în proiect au fost investiți circa 2,67 mln lei din bugetul raional, ceea ce constituie zece la sută din suma proiectului, şi 1,3 mln euro grant din partea Uniunii Europene.

Inițial, coordonator al proiectului, timp de 6 luni, a fost Iurie Popovici, iar funcția sa a fost preluată, în mai 2013, de către actualul deputat, Sergiu Ceauș, care pe atunci era șef al Direcției investiții și relații externe din cadrul Consiliului Raional Criuleni.

Sergiu Ceauș

În același an, Ceauș este ales vicepreședinte al raionului Criuleni, în funcția de președinte fiind colegul său din PLDM, fostul polițist, Vitalie Rotaru.

 Vitalie Rotaru

La 28 martie, 2014, Consiliul Raional Criuleni decide numirea în funcția de director al Agenției pentru implementarea proiectelor cu finanțare externă, fondată la propunerea lui Vitalie Rotaru, a lui Andrei Revenco. Precizăm că, Andrei Revenco a lucrat anterior producător la postul de televiziune Jurnal TV și este finul de cununie al soților Chesari, fiind fratele Svetlanei Chesari.

Mirii Andrei și Aurica Revenco și nașii lor, Iurie și Svetlana Chesari. Sursa foto: facebook.com/aura.revenco

Potrivit unei investigații a Serviciului pentru Combaterea și prevenirea spălării banilor din cadrul CNA, sustragerea fondurilor europene predestinate proiectului din Criuleni a fost realizată prin intermediul a câtorva firme controlate de familia Chesari - Fundația Solidaritate și progres, Întreprinderea Est1TV, Societatea pe acțiuni Aiper și firma Meteo TV.

Ulterior, o parte din bani de pe conturile firmelor respective au fost transferate pe conturile Rompetrol-Moldova, banii fiind ridicați în numerar de la stațiile Peco ale companiei.

Fundația Solidaritate și Progres a fost fondată în septembrie 2013, în scopul „promovării  inovaţiei pentru dezvoltarea societăţii Republicii Moldova”. Inițial, președinte al fundației a fost Svetlana Chesari. La 16 decembrie, 2013, președinte la Solidaritate și Progres este numită prezentatoarea de la Jurnal TV, Aurica Revenco, soția lui Andrei Revenco, iar începând cu 19 februarie, 2016, funcția respectivă este preluată de Sergiu Ceauș.

Fiind audiată la CNA, prezentatoarea de la Jurnal TV a declarat că fundația este dirijată de către Iurie Chesari.

Întreprinderea Est1TV SRL a fost înregistrată la 1 septembrie, 2014. Pe parcursul celor peste 3 ani de activitate, Canschi Vladimir și Andrian Untilă au trecut documentar firma de la unul la altul. La fel, a fost schimbată de mai multe ori adresa juridică a întreprinderii. Andrian Untilă este un apropiat al familiei Revenco.

Societatea pe acțiuni Aiper a fost fondată la 4 aprilie, 2012, de către Consiliul Raional Criuleni, cu o cotă de 40%, și S.A Sielv-Solarus, care deține 60 la sută din acțiuni. Sielv-Solarus a fost fondată la 12 martie, 2012, iar majoritatea acțiunilor le deține Iurie Chesari.

Într-un CV, Iurie Chesari confirmă că a deținut funcții de conducere la întreprinderile respective.

Banii din fondurile europene, destinați proiectului CBC RUR Waste, au fost scoși sub pretextul unor servicii de publicitate, procurarea utilajelor și efectuarea unor lucrări la prețuri exagerate.

Solicitat de CrimeMoldova, Veaceslav Burlac, președintele raionului Criuleni, ne-a declarat că platforma de lângă satul Hrușova nu este funcțională, drumurile de acces nu au fost construite și nici nu a fost procurat utilajul necesar pentru presarea deșeurilor. „Tomberoanele sunt la depozit, autospecialele în garaj. Nu le trec la balanță și nu le folosim. Au fost delapidate fondurile europene în proporții deosebit de mari de către o grupare de șmecheri, condusă de către Iurie Chesari. Acum raionul nostru nu mai primește niciun grant”, ne-a declarat Burlac.

Proiectul ratat de la Ungheni

Cele două proiecte de la Criuleni nu sunt unicele ratate din cauza delapidării fondurilor europene de către soții Chesari. Un proiect similar a demarat în 2015 la Ungheni, de unde s-ar fi sustras cel puțin 250 de mii de euro.

În 2014, șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a semnat cu primarul de la Ungheni un contract privind implementarea acțiunii denumită „Energii renovabile și eficiența energetică pentru clădirile publice” (REEPB). Proiectul prevedea construcția unor geotermale pentru aprovizionarea cu energie termică a celei mai mari grădinițe din Ungheni.

Potrivit contractului, care a fost semnat și de Iurie Chesari în calitate de coordonator, mărimea grantului din partea UE era de 859,693 de euro, ceea ce constituia 71,56% din costurile totale ale proiectului. Odată cu construcția geotermalelor, urmau să fie efectuate și lucrările de reparație a grădiniței.

La 9 martie, 2015, UE transferă pe contul Asstreia prima tranșă de 430 de mii de euro pentru finanțarea proiectului REEPB.

Igor Țurcanu, coordonatorul proiectului REEPB, ne-a comunicat că au fost efectuate toate lucrările de proiectare, iar când s-a ajuns la începerea lucrărilor propriu zise, deja nu mai erau bani în cont. Potrivit calculelor lui Țurcanu, au dispărut cel puțin 250 de mii de euro, iar partenerii europeni nu au mai transferat următoarele tranșe.

Dispariția banilor încredințați ASSA Asstreia pentru proiectul de la Ungheni a fost investigată de către Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), care a prezentat și un raport Comisiei Europene.

După verificările realizate de OLAF în Moldova cu privire la implementarea contractului de grant „Energii Renovabile si Eficiența Energetică a Clădirilor Publice (REEPB)”, delegația UE în Republica Moldova a anunțat ASSA Asstreia despre rezilierea contractului de finanțare.