Ciupercăria - afacerea viitorului în Moldova. Riscuri şi provocări

Ciupercile comestibile reprezintă un produs foarte valoros datorită conţinutului bogat în substanţe nutritive, motiv pentru care sunt apreciate la nivel global, în special în perioada rece a anului, când legumele se găsesc în cantităţi mai reduse. Unele specii, datorită efectelor terapeutice, sunt utilizate atât în alimentaţie, cât şi în farmacologie sau cosmetologie. Prin urmare pe lângă valoarea alimentară deosebită, ciupercile pot constitui baza unei afaceri rentabile, care este asigurată de o producţie ridicată, ce se obţine pe unitatea de suprafaţă folosită în acest scop.

Investiţiile se recuperează într-un an sau trei

„În R. Moldova există un mediu prielnic pentru dezvoltarea afacerilor în domeniul cultivării ciupercilor. Noi avem sute de km de galerii de mină şi o mulţime de localuri părăsite care pot fi adaptate în acest scop”, consideră Vladimir Andrieş, doctor în agricultură, conferenţiar universitar, şeful Catedrei de legumicultură la Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM). Potrivit lui este o ramură rentabilă care dă rezultate în timp scurt de la efectuarea investiţiei. „Practic la trei săptămâni după cultivarea miceliului apare primul val de recoltă, deci după o lună încep a fi recuperaţi o parte din banii investiţi. Statisticile arată că, investiţiile se pot fi recuperate într-un an, dacă cheltuieli nu vizează construcţia unui local, şi în trei ani, dacă include construcţia localului”.

„La moldoveni dacă unul face o afacere, toţi investesc în domeniul cela”

Atenţie, nerespectarea cu strictețe a tehnologiei de cultivare a ciupercilor poate duce la eşec. Potrivit lui Anatolie Ignat, expert în agro-business, un obstacol important în dezvoltarea acestei ramuri la noi în ţară este lipsa specialiştilor în domeniu şi abordarea defectuoasă a pieţei de desfacere.

Cu dificultăţi s-a confruntat şi familia Vasian care de mai bine de cinci ani cultivă ciuperci. Angela Vasian din Recea spune că deşi prima vreme afacerea a fost una profitabilă, ulterior „invidia le-a cam dat planurile peste cap”. „Aşa este la noi, la moldoveni, dacă face unul o afacere, toţi care văd încep şi ei afaceri în acelaşi domeniu. Aşa că anul acesta am redus cantitatea cultivată, a rămas doar o mică afacere de familie care să ne poată asigura existenţa”, povesteşte femeia. În prezent, familia Vasian comercializează marfa la piaţa raională. Deşi au încercat să pătrundă şi pe piaţa de la Chişinău, Angela spune că intermediarii ofereau un preţ de achiziţie mult prea mic, astfel că a renunţat.

De ce să importăm ciuperci, când le putem creşte singuri?

În ciuda acestui fapt, Anatolie Ignat menţionează că Moldova are toate şansele să devină un mare producător de ciuperci, care ar putea fi comercializate nu doar pe piaţa locală, dar şi exportate peste hotare. „Dacă ar exista un număr anumit de crescătorii de ciuperci mari şi puternice, unite într-o asociaţie, care ar permite procurarea în comun a unor volume mari de materie primă, precum şi reglementarea anumitor aspecte privind poziţionarea pe piaţa externă, ar permite R. Moldova să devină un furnizor de ciuperci. Noi avem tradiţii vechi de prelucrare a ciupercilor, şi atunci de ce ar trebui să importăm ciuperci din China, din India, care ulterior sunt vândute pe piaţă ca produs autohton”, remarcă expertul. Potrivit lui, dacă producătorii locali ar putea asigura piaţa cu produse de calitate la un preţ mai mic sau egal cu cel de import, atunci şansele de succes sunt mari.

La nivel mondial, se produc circa 1.500.000 tone de ciuperci anual. Pe plan european se realizează aproximativ 60% din această cantitate. În Europa, principalele ţări producătoare de ciuperci sunt Franţa, Polonia, Italia şi Ungaria.