Cine şi de ce nu vrea ca raportul Kroll să fie făcut public

Asta pentru că se încearcă îngroparea cazului în investigaţii la nesfârşit, afirmă un cunoscut analist politic de la noi.

„Asta este şi impresia mea, că se încearcă îngroparea cazului, în momentul în care se insistă că acest raport va fi desecretizat doar la finalizarea anchetei locale. Noi ştim cu toţii cât durează anchetele noastre, pot dura ani de zile fără vreo finalitate. (...) Aici este partea proastă, fiindcă oficialităţile îmi pare că îşi fac un deserviciu foarte mare neoferind informaţii. Guvernul a examinat raportul cu uşile închise, Banca Naţională a emis un comunicat de mai puţin de o pagină”, crede analistul Victor Ciobanu.

Motivul acestei secretomanii ar fi că toţi cei de la guvernare sunt interesaţi ca să nu iasă nimic la iveală, deoarece în scheme de scoatere a banilor de la Banca de Economii au fost implicate toate partidele de la guvernare.

„Eu am contestat mitul care se vehicula în ultimul timp precum că în perioada 25-26 septembrie s-a întâmplat tot. A venit un miliard de dolari, s-a schimbat din 13 miliarde de lei şi a plecat peste hotare imediat. Deci asemenea operaţiuni, de o aşa anvergură, tehnic sunt irealizabile. Tot exportul nostru e doar de 2 miliarde în decurs de un an, deci la modul practic este imposibil. (...) De BEM, fiind o bancă de stat, au profitat foarte multe companii, inclusiv mai multe firme care într-un fel sau altul sunt conectate la toate partidele care se află acum în Parlamentul Republicii Moldova. De unde e şi explicaţia mea - interesul vădit de a secretiza aceste informaţii, fiindcă practic toţi au fost cumva conectaţi la scheme de scoatere de bani”, a declarat analistul politic, pentru Europa Liberă.

Victor Ciobanu mai crede că devalizarea nu s-a efectuat  într-o zi - două şi că mişcările dubioase cu credite neperformante din ultimul an nu au fost decât o tentativă de a acoperi faptul că în 2012-2014 s-a încercat preluarea pe ascuns a Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank.

„Concluzia mea este că devalizarea a avut loc demult. Asta se confirmă şi prin Hotărârea Guvernului din 25 septembrie, de asumare a răspunderii. Dacă vă amintiţi, în anul 2013 toţi erau foarte indignaţi că statul a cedat pachetul de control şi se întrebau: de ce au vândut acţiunile doar la cinci lei? Acum am impresia că statul ştia foarte bine că este o gaură nu de un miliard, dar probabil era mult mai mare  - de vreo 5 miliarde, dacă nu şi mai mult - asta a fost aşa o înţelegere cu un investitor care vine şi acoperă astfel de situaţie. Iată operaţiunea asta de acoperire este specificată şi în raportul Kroll sau, mai bine zis, în ceea ce ne-a prezentat BNM din raportul Kroll. Ei spun expres: din anul 2012 până în anul 2014 a fost de fapt o tentativă mascată, ascunsă, de preluare a acestor trei bănci, iar ulterior ea a fost acoperită de diferite mişcări financiare care se numesc credite neperformante, credite dubioase”, susţine analistul.

Întrebat despre relevanţa raportului Kroll pentru anchetă, Victor Ciobanu a menţionat: „Din ceea ce am înţeles, informaţii sunt foarte multe, suficiente pentru mai multe anchete. Ieri, unii responsabili care au ieşit din şedinţă ne-au spus că au fost foarte multe nume. Chiar şi în comunicatul de presă emis de Banca Naţională se menţionează că au fost antrenate persoane, grupuri de persoane, grupuri de interese, inclusiv din străinătate. Cred că este o schemă mai complexă în care acest episod cu băncile locale este doar o parte a schemei mai generale,a unei scheme de spălare de bani transfrontaliere. Am impresia că Moldova încet-încet se transformă într-o „zonă gri financiară” prin care se spală bani. Să ne amintim de cazul Moldindconbank, atunci când 20 sau 22 miliarde de dolari au trecut în tranzit prin Republica Moldova”.