ANSA divulgă vinovatul în returnarea tot mai des a fructelor moldovenești din Rusia

În majoritatea cazurilor, inspectorii Rosselhoznadzor invocă motivul „agenților de carantină”, depistați în urma controalelor fitosanitare.

Cum se întâmplă că acești agenți de carantină, moliile, larvele nu sunt depistate încă înainte de a fi trimise spre export? Cine greșește și cine poartă vina pentru drumul în zadar petrecut de transportatorii de fructe? O altă întrebare pe care ne-o punem este ce se întâmplă cu aceste fructe după ce sunt refuzate de Rusia?

Răspunsul la aceste întrebări le-am căutat la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Șeful ANSA, Gheorghe Gaberi, ne-a explicat cum este posibil ca producătorii moldoveni să trimită marfă necalitativă, scrie Bani.md.

În cele mai dese cazuri, autoritățile de la punctele de trecere în Rusia întorc marfa înapoi, după ce aceasta nu trece controalele fitosanitare necesare. În urma verificărilor, sunt depistate fie documente neconforme, fie molii, larve ori alte organisme de carantină.

Șeful ANSA spune că orice produs care ajunge la un punct de trecere rusesc este supus unui control fitosanitar. Autoritățile rusești întocmesc un act de expertiză prin care informează agentul economic motivul returnării mărfii.

Aici, în Republica Moldova, sunt efectuate verificări atât înainte de expedierea mărfii spre Rusia, cât și la întoarcerea acesteia.

„După multiplele cazuri de depistare a moliilor, larvelor sau altor agenți dăunători, ANSA a primit o scrisoare de la autoritățile rusești, să întreprindem măsuri pentru a nu mai admite astfel de cazuri, cu informarea ulterioară a pașilor întreprinși”, spune Gheorghe Gaberi.

De multe ori, precum și în cazul prunelor interzise la începutul lunii august, unele organisme nu constituie obiect de carantină în Republica Moldova, însă în Rusia – da. Astfel, autoritățile rusești își rezervează dreptul de a le returna.

Problema cea mai mare și motivul pentru care moldovenii cred că trimit fructe perfect sănătoase și calitative spre piața rusă, însă se dovedește exact contrariul, este faptul că fructele sunt încărcate direct din livadă.

Cauza principală ar fi temperatura la care sunt ținute fructele.

„Riscuri întotdeauna sunt. Datoria și obligația noastră este să verificăm procedura, să fie respectată legea. Totuși, aceste larve se conțin în fruct, în interiorul acestuia. Noi nu avem cum să le vedem, nu avem cum să le depistăm.

Aceste larve, atunci când stau pe copac, stau la temperatura aerului, temperatură la care ele se simt confortabil. Agenții economici încarcă marfa direct din livadă, după care o trimite la drum. Fructele sunt transportate la o temperatură mai joasă decât cea de afară, respectiv, larvele simt un disconfort și ies la suprafață. Tocmai de aceea și sunt depistate neconformități la punctele fitosanitare rusești”, explică Gheorghe Gaberi.

În atribuțiile ANSA intră inspectarea camionului până la încărcarea mărfii, iar atunci se întocmește un act de certificare. Colaboratorii ANSA asistă la încărcarea mărfii, după care întocmesc un alt act de certificare, mai spune șeful Agenției.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU MARFA RETURNATĂ?

Fructele care ajung să fie interzise în țările străine, revin în țară. Aici, acestea sunt supuse unor serii de controale. Dacă se depistează că marfa este calitativă, iar returnarea acesteia nu are niciun temei, agentul economic are dreptul de a o trimite încă o dată spre export.

Majoritatea agenților însă, o redirecționează la procesare ori la sucuri.

Bani.md amintește că acum câteva zile, peste 19 tone de prune au fost refuzate de Federația Rusă.

La 1 septembrie, peste 20 de tone de mere au fost întoarse din drum. Un caz similar a avut loc la 2 august, 2017, când peste 19 tone de prune moldovenești, la fel au fost întoarse din drum. În luna iulie, la fel, peste 6 tone de caise au făcut cale întoarsă, autoritățile rusești declarând că au găsit „organisme de carantină”. În aprilie, alte 26 de tone de mere moldovenești au fost interzise de a fi importate în Rusia.