Alexandru Oleinic despre remitențe și efectele lor asupra economiei naționale

Alexandru Oleinic: Atât experții naționali cât și cei internaționali încearcă să sensibilizeze Guvernul Republicii Moldova despre imposibilitatea obţinerii unei creşteri economice în condiţiile acceptării unei economii, bazate practic doar pe remitențe. 

 Voi reaminti doar, că încă în anii 2007-2008, la examinarea și aprobarea bugetelor de stat pentru anii respectivi, opoziția parlamentară de atunci, din care am făcut parte și eu, atenționa despre inadmisibilitatea substituirii modelului de dezvoltare economică bazată pe producere și exporturi pe cea bazată pe creșterea fluxului de remitențe și ale importurilor. 

Lipsa de reacții atuci, și acceptarea orientării remitențelor  doar spre consum a condus la distorsionarea economiei naționale. Astfel Republica Moldova a început să înregistreze cei mai înalți indici negativi ai balanței comerciale, cel mai scăzut flux de investiții străine și cel mai scăzut nivel de trai din regiune.  Și după mai mult de doi ani de guvernare democratică economia Republicii Moldova continuă să rămînă dependentă de remitențele cetăţenilor plecați la muncă peste hotare. Doar că acestă dependență începe să poarte un caracter şi mai alarmant, deoarece volumul remitențelor riscă să fie în scădere din motive de efecte ale crizei economico-financiare regionale. Deci, dacă în 2008 volumul remitenţelor a atins cea mai înaltă cifră de 1,8 miliarde dolari SUA, constituind o treime din Produsul Intern Brut, atunci în 2011 această cifră s-a diminuat pînă la 1,5 miliarde dolari SUA.

 Volumul producţiei industriale deasemenea este în descreştere:  în industria extractivă cu 9,1%, în industria prelucrătoare – cu 3,1% şi în sectorul energetic – cu 3,8%. Nivelul de acumulare a veniturilor la bugetul de stat în 2011 este cu 2,3 la sută sub prevederile planificate, ceea ce constituie 430 milioane lei. Starea de lucruri constatată denotă faptul că economia naţională se confruntă cu probleme serioase, iar pentru soluționarea lor se impune necesitatea realizării unor măsuri urgente şi durabile. Problemele legate de remitenţe şi de migraţia populaţiei peste hotarele ţării devine şi mai acută în perspectiva reîntregirii familiilor nu revenind in tara,dar emigrind din ea. 

Totodată, aceste probleme devin şi mai grave în condiţiile în care remitenţii, care-şi pierd locul de muncă peste hotare, vor fi nevoiţi să se reîntoarcă în ţară. Este regretabil să constatăm, că pînă la moment Guvernul nu are un program de atragere a remitenţelor în economia naţională. Un program prin care Guvernul să garanteze condiţii clare pentru lansarea unei afaceri - bazate pe o politică fiscal-previzibilă şi constantă în timp. Adoptarea unui asemenea program va spori gradul de încredere a concetăţenilor noştri în structurile statului şi îi va stimula să-şi investească banii cîștigaţi în economia Republicii Modova.

 Cu atît mai mult, dacă luăm în calcul experienţa acumulată de ei în ţările în care au muncit, statul va avea numai de cîştigat, deoarece vom avea de dialogat cu oameni cu experienţă de viaţă europeană, responsabili şi cu capacităţi înalte de a-şi gestiona afacerea. Ei reprezintă un potenţial uman de calitate care pot să  contribuie la formarea clasei de mijloc, lipsa căreia este un gol imens în tendința de formare a statului unitar pentru toți cetățenii Republicii Moldova

 În acest sens, sunt ferm convins că statul este obligat să ofere cetățenilor săi, aflați la munci peste hotarele țării, șansa de a-și recăpăta încrederea în viitor, în țara sa. Acest lucru însemnînd locuri de muncă, garanții sociale și încredere în ziua de mîine. În acest sens, Guvernul ar trebui, în prim plan, să includă în prioritățile structural-convenite cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional măsurile de facilitare a investirii remitenților în economia națională. Numai prin stabilirea unor astfel de măsuri vom reuși să relamsăm sau să lansăm noi afaceri in businessul mic si mijlociu, care în timp vor contribui la refacerea economiei naționale, mai afirmă ex-ministrul  Alexandru Oleinic.